Legea anti-dronă a fost adoptată miercuri de Camera Deputaților, la aproape trei ani de la începutul războiului din Ucraina. Noua lege va permite Armatei să doboare mai ușor dronele care intră pe teritoriul României, așa cum se întâmplă foarte des în județul Tulcea, la granița cu Ucraina.
După dezbaterile din plen dintre parlamentarii din blocul suveranist și cei din partidele pro-occidentale, inițiativele Ministerului Apărării au fost adoptate la limită. Pentru a intra în vigoare, legile trebuie să fie adoptate și de Senat și promulgate de președintele României. Până atunci, militarii nu pot doborî dronele rusești care ajung în spațiul aerian al țării noastre decât dacă acestea atacă intenționat o țintă din România.
Prima inițiativă dezbătută în plenul Camerei Deputaților a fost cea care permite desfășurarea de operații militare pe timp de pace pe teritoriul României. Parlamentarii din blocul așa-zis extremist au contestat vehement proiectul.
Dan Tănasă, deputat AUR: „ Din formulări reiese foarte clar că vă pregătiți să cedați comanda Armatei Române unor state străine. Vă pregătiți să cedați comanda militară a Armatei României pe timp de pace unor state străine, chestiune care încalcă nu doar Constituția României, dar încalcă și tratatul NATO din care noi facem parte”
Anamaria Gavrilă, deputat POT: „Am văzut în pandemie! Chiar în stare de urgență, iar voi vreți acum pe timp de pace. Să protejăm niște persoane împotriva altor persoane care nu ne convin, nu?”
A urmat inițiativa care permite neutralizarea, inclusiv prin foc de nimicire, a dronelor sau rachetelor care ajung accidental pe teritoriul României. În prezent, militarii pot doborî vehiculele fără pilot doar dacă acestea atacă intenționat ținte din țara noastră.
Alina Gorghiu, deputat PNL: „Avem în vedere faptul că în ultimii trei ani au avut loc violări ale spațiului aerian național. Au fost identificate fragmente drone similare cu cele folosite de forțele ruse în cadrul agresiunii împotriva Ucrainei. Siguranța românilor care locuiesc la graniță este prioritate a fiecăruia dintre noi.”
Cele două legi elaborate de Ministerul Apărării au fost adoptate la limită de Camera Deputaților. Fără voturile celor de la USR, proiectele nu ar fi trecut de prima cameră sesizată, pentru că mulți deputați PSD și PNL au lipsit de la ședință.
Bogdan-Ionel Rodeanu, deputat USR: „De aceea, Guvernul cu foarte mare întârziere, după doi ani, a venit cu această propunere, cu aceste propuneri și vă spun ca sunt unul dintre acei care primește mesaje la 2, la 3 noaptea. Stau în Galați și ca ceilalți concetățeni și din Tulcea si din Galați primim aceste mesaje și ne uităm la familiile noastre și ne întrebăm «oare cum putem să le protejăm și de ne nu poate Armata Română să intervină?»”
Atacurile cu drone rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au început în vara anului 2023, iar între timp aproximativ 20 de astfel de aparate sau resturi de drone au ajuns pe teritoriul României. Încă de atunci, liderii politici și militari au început să discute despre necesitatea schimbării legislației pentru ca Armata să poată doborî aparatele care ajung accidental în țara noastră. În afară de cele două inițiative adoptate de Camera Deputaților, mai sunt și alte proiecte pe circuitul de avizare. Ultimele atacuri asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au avut loc în urmă cu doar câteva zile. Aeronavele din Serviciul de Luptă Poliție Aeriană sunt ridicate de fiecare dată de la sol pentru monitorizarea situației, iar locuitorii din apropierea graniței cu Ucraina primesc mesaje RO-Alert.
Legea antidronă a fost cerută de foarte mulți experți militari de la începutul războiului din Ucraina, în condițiile în care am văzut tot mai multe drone care au trecut granița României în județul Tulcea, iar unele dintre acestea s-au și prăbușit pe pământ românesc.
Al doilea proiect prevede posibilitatea de a fi desfășurate atât exerciții militare, cât și operațiuni și misiuni speciale pe teritoriul României, fie de către Armata Română, fie de către armate ale aliaților României, în special de către partenerii NATO pe timp de pace, deoarece legislația actuală și deocamdată legislația în vigoare nu le permite foarte ușor aliaților să își desfășoare misiuni pe teritoriul țării noastre în caz de urgență. Cât timp România se află pe timp de pace și nu este decretată stare de urgență sau stare de asediu.
Cât despre situația dronelor, au fost discuții aprinse în plenul Camerei Deputaților. Au spus reprezentanți ai Opoziției, în special din zona blocului extremist, că acest proiect fie ar fi trebuit adoptat mult mai devreme, la scurt timp după începerea războiului, fie acum, dacă s-a adoptat atât de târziu, înseamnă că încearcă Guvernul să cedeze puterea Armatei către partenerii să-i străini și să nu mai controleze Armata Română.
Au fost voci destul de tăcute din partea partidelor de la putere. De exemplu, din partea Partidului Social Democrat niciun deputat nu a luat cuvântul pentru a oferi o replică celor din zona extremistă.
Am văzut mai multe reacții din zona partidului USR, care a spus în special reprezentanții Comisiei de apărare au spus că aceste două legi doar actualizează legislația în vigoare și sunt măsuri preventive prin care Armata Română să fie pregătită să intervină în caz de urgență, dat fiind contextul foarte tensionat din regiune din cauza războiului pe care Rusia la început pe teritoriul Ucrainei.
Legea anti-dronă, vot decisiv în Senat
Ambele proiecte vor merge acum la Senat, care este camera decizională pentru acest subiect, iar mai apoi, dacă vor trece și de Senat, cele două proiecte vor putea merge la președintele interimar Ilie Bolojan pentru promulgare.
Deputații din zona extremistă au anunțat deja că dacă proiectele vor trece și desemnat, atunci le vor ataca la Curtea Constituțională.
