„Lumea este în flăcări, așa că trebuie să rămânem uniți”. Este declarația care rezumă audierea estoniencei Kaja Kalllas, propusă pentru funcţia de 'Înalt Reprezentant al Uniunii Europene', adică șefa dipomației comunitare. Ea mai trebuie să primească aprobarea Parlamentului European, după audierea de marţi și este de aşteptat să preia funcţia în decembrie.
Audierile au încercat să lămurească modul în care vede Kaja Kallas rezolvarea problemelor din vecinătatea Uniunii, dar și cele globale.
Kaja Kalllas, audiată pentru funcția de șefă a diplomației europene
În privința Ucrainei, care rezistă de aproape trei ani agresiunii Rusiei, Kaja Kallas anunță continuarea politicii europene de sprijin necondiționat și „atât timp cât va fi nevoie."
„Trebuie să continuăm să lucrăm în fiecare zi, astăzi, mâine şi atât timp cât este necesar şi cu cât de mult ajutor militar, financiar şi umanitar este necesar. Toată lumea își dorește pace, dar există o diferență între pace și pace. Noi vrem o pace durabilă, deoarece, dacă cedăm agresorului și îi spunem că poate lua ce dorește, toți agresorii, sau cei care ar putea fi agresori în întreaga lume, vor înțelege că acest lucru este profitabil. Te îndrepți spre teritoriile vecinilor, ucizi oameni, ucizi propriii cetățeni și, în final, pleci cu mai mult decât ai avut înainte. De aceea, spunem că trebuie să sprijinim Ucraina, să nu cedăm în fața Rusiei", a declarat Kaja Kallas, în cadrul audierilor din Parlamentul European.
Chiar în timpul audierii Kajei Kallas, președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat o sesiune plenară specială pentru a marca 1.000 de zile de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Aceasta va avea loc în 19 noiembrie, înainte de preluarea funcției de șef al diplomației comunitare.
Ținând cont de situația tensionată și de agresivitatea Rusiei, Kaja Kallas a fost întrebată cum ar arăta o armată a Uniunii Europene, proiect vehiculat de câțiva ani. Ea susține că nu este nevoie.
Kaja Kallas: „Nu cred că Uniunea Europeană are nevoie de forțe militare separate de NATO, deoarece, în cazul unor crize militare majore, este foarte importantă lanțul de comandă. Cine dă ordine cui? Dacă avem două structuri paralele, mingea ar putea să cadă între scaune și nu avem nevoie de asta. Așadar, văd cu adevărat sinergia între NATO și Uniunea Europeană, astfel încât NATO să pregătească planurile militare, în timp ce Uniunea Europeană și statele membre se concentrează pe completarea munițiilor și capacităților necesare."
Un alt motiv de neliniște pentru spațiul european îl reprezintă războiul din imediata vecinătate, în Orientul Mijlociu. La mai bine de un an de la atacul în Israel al teroriștilor din Hamas, pacea este departe, dar asta nu înseamnă că uniunea Europeană nu poate face nimic.
Kaja Kallas: „În Uniunea Europeană, văd o unitate puternică între statele membre în ceea ce privește aceste puncte fundamentale. În primul rând, necesitatea unei încetări imediate a focului și eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor. În al doilea rând, solicitarea tuturor părților să manifeste reținere maximă. În al treilea rând, concentrarea noastră pe sprijinul umanitar, iar în al patrulea rând, angajamentul nostru ferm față de soluția cu două state, cu sprijinul UE pentru Autoritatea Palestiniană și recunoașterea dreptului Israelului de a exista, recunoscut în întreaga regiune."
În ceea ce privește mijloacele de acțiune, dincolo de cele specifice diplomației, Kaja Kallas crede că apărarea europeană este subfinanțată. Vorbind de eșecul unor țări de a atinge obiectivul NATO, adică de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare, Kallas a avertizat că problema cu apărarea este că, atunci când ai nevoie de ea, este de fapt prea târziu pentru a lua decizii. Iar creșterea capacităților de apărare în Europa ar acționa ca un factor de descurajare, inclusiv în fața Rusiei.
