Comisia Europeană va avea o nouă componență după ce vor fi audiați toți noii comisari europeni. Printre ei se află și Roxana Mînzatu, cea propusă de România. Ea va gestiona Fondul Social European. Noua Comisie Europeană va avea însă în față noi provocări, în actualul context global.
Acum se conturează noile politici, dar mai ales abordările a ceea ce înseamnă Executivul European. Victor Negrescu, unul dintre actualii vicepreședinți ai Comisiei, susține că „lumea se schimbă” și a explicat în ce constă această schimbare.
Cum va arăta arhitectura noii Comisii Europene
Andra Miron Diaconescu, redactor-șef Euronews România: „Ce înseamnă această nouă comisie, cu o nouă apărare, cu noi portofolii, Apărare, Extindere, cel al Finanțelor - deja extrem de important - și cel de Interne, care ne interesează în mod direct pe noi?"
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: „Avem nevoie ca acest Executiv european să intre cât mai repede în pâine, pentru că sunt probleme importante. Vorbim de alegerile din SUA, de bugetul european, de situația din Ucraina sau de cea din Orientul Mijlociu. Avem nevoie de o Comisie Europeană funcțională.
Vedem că arată destul de diferit această comisie propusă față de cea care acum își termină mandatul. Vorbim de noi direcții, un accent pe zona de investiții, un accent pe zona de competitivitate, dar vorbim și de zona de 'preparedness', adică cum ne pregătim noi pentru provocările globale.
În sensul acesta, am remarcat că, din nefericire, Europa doar a răspuns crizelor, nu a căutat să anticipeze sau să fie pregătită pentru ele. Așa că noua arhitectură prezintă câteva direcții foarte clare în această zonă. Vorbim de un comisar care se va ocupa de zona de industrie militară, vorbim de o nouă față a zonei de afaceri interne - un comisar austriac - vorbim de prezența consistentă a unor comisari antieuropeni în prim-planul acestei Comisii Europene. Mă refer aici, în mod special, la comisarul propus de Ungaria sau la cel propus de Italia.
Deci lucrurile ne împing să înțelegem ce va urma tocmai pentru a poziționa România cât se poate de bine în viitoarea arhitectură la nivelul Comisiei Europene."
Andra Miron Diaconescu, redactor-șef Euronews România: „Vă mulțumesc că ați punctat foarte bine această parte a reactivității UE și nu faptul că a avut o politică, până acum, ofensivă sau care măcar să anticipeze ce va urma.
Aceste noi portofolii ar părea că merg în această direcție. Pe de altă parte, e important cât de multă consistență au ele și greul tot la europarlamentari va veni, pentru că dvs va trebui să elaborați directivele, legislația europeană, fără de care comisarii nu vor putea să lucreze.
Ne uităm la această politică pe care o anticipăm din partea lui Donald Trump, un mare semn de întrebare legat de apărare, legat de cât de mult vor trebui să contribuie țările la NATO și din această perspectică a încheierii războiului din Ucraina.
Am văzut un mesaj extrem de contondent din partea lui Viktor Orban, la care Zelenski a răspuns la fel de contondent. Și în același timp, vedem acest portofoliu din partea UE, de industrializare a apărării. Nu pot să nu remarc și câteva din declarațiile făcute de Macron, care vorbea despre faptul că ar trebui să fim omnivori, ca să nu ne mănânce carnivorii. Și un alt oficial al UE a spus că Europa nu trebuie să fie canișul SUA. În această perspectivă, ce înseamnă politica aceasta de înarmare, industrializare?"
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: „Este foarte important ce ați subliniat. Practic, lumea se schimbă. Trebuie să ne asigurăm că Europa este pregătită la aceste schimbări, fără să reacționeze doar la situațiile de criză și să caute să aibă o planificare mult mai bună. Pentru că s-a demonstrat că, atunci când doar am reacționat surprinși de cele întâmplate, nu au fost tot timpul reacțiile cele mai bune din partea blocului comunitar.
Eu cred că trebuie să ne așezăm, să ne calmăm. Aceste declarații nu ne ajută, nici măcar disputele între liderii europeni sau disputele cu alți oficiali ai unor state democratice, pe care le susținem, nu sunt de bun augur. Trebuie să vedem ce ne propunem. Și România poate juca un rol important, iar eu, ca vicepreședinte al Parlamentului European, caut să transmit acest semnal."
Cum va „conviețui” noua Comisie Europeană cu Donald Trump și relația cu NATO
Întreaga Uniune Europeană va avea în față o provocare și în ceea ce privește gestionarea relațiilor cu Donald Trump, proaspăt ales președinte al SUA. Republicanul a spus, de mai multe ori, că nu agreează faptul că unele state din NATO nu contribuie suficient de mult financiar în acest organism și că se bazează prea mult pe SUA.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: „Avem nevoie de relații transatlantice puternice, cu Donald Trump sau fără el. Îl avem pe Trump, care va căuta să negocieze lucrurile mult mai direct, va fi foarte mult despre economie, despre bani, trebuie să ne ridicăm la nivelul mizei, nu mai putem doar să așteptăm.
Din nefericire, unele state doar se prefac că susțin NATO și nu o fac destul de consistent prin alocări financiare adecvate. De cealaltă parte, avem nevoie ca SUA să fie prezente în Europa, pe flancul estic - România e un pilon important în această privință - trebuie să sprijinim Ucraina și să găsească cea mai bună soluție pentru pace. Pentru că ar fi foarte grav să dăm impresia că noi suntem dispuși să acceptăm ocuparea unui stat democratic de către un lider autoritar. Și sunt convins că o găsim o soluție mult mai clară.
De cealaltă parte, trebuie să colaborăm cu SUA și în celelalte zone ale lumii unde sunt provocări de securitate, pentru că trebuie să jucăm pe tot terenul. Aceste lucruri trebuie să fie corelate cu o economie puternică europeană, care suferă. Vedem ce se întâmplă în Germania, în Franța. România, în momentul de față, are șansa să nu fie acoperită de acest val al problemelor economice, însă nu se va întâmpla lucrul acesta la infinit.
Avem acum investiții consistente prin prisma modului cum a fost creionat bugetul, avem bani europeni foarte mulți, inclusiv prin PNRR, dar după această perioadă de 3-4 ani, va trebui regândim modul în care creionăm economia națională într-o economie europeană pe care eu mi-o doresc mai puternică.
Aici avem o problemă. Intră pe piața europeană produse care nu sunt la nivelul standardelor noastre, inovația nu se mai întâmplă în Europa, nici măcar în SUA, avem o concurență acerbă care vine din Asia, fără să respecte standardele noastre. Noi avem o populație îmbătrânită și nu ne gândim la cum facem față acestor provocări demografice, avem nevoie de investiții în apărare, dar nu avem tehnologie, vedem că trebuie să lucrăm împreună și nu corelăm toate aceste programe.
Și mă bucur că sunt câteva soluții. De exemplu, în curând, statele membre vor putea achziționa împreună echipamente militare, ceea ce va duce la scăderea prețurilor, automat, pentru că vom cumpăra mai mult și poate va stimula companiile europene să inoveze în parteneriate poate cu cele americane.
Cum corelăm toate aceste aspecte? Cum lucrăm împreună? În cazul apărării, poziția României e clară și fermă. UE trebuie să colaboreze cu NATO, mai ales că acum avem și Finlanda și Suedia în NATO, totul trebuie să se întâmple la nivel de NATO. Dar mai sunt alte paliere unde trebuie să avem o corelare europeană. De exemplu, pentru situațiile de urgență. Deși s-a dat imboldul, la nivel european, să creăm mecanisme de intervenție comune, sunt în continuare întârzieri. Vedem că, după incendiul din Grecia, ba România ajută, ba Bulgaria ajută. S-a întâmplat ceva în Spania, ajută statele vecine, fără să existe un mecanism european și personal european care să reacționeze.
Încercăm să facem lucrul acesta. De exemplu, protecția frontierelor. Avem agenția Frontex, ne-am propus în urmă cu foarte mulți ani să avem 10.000 de oameni, dar nu găsim oameni să-i angajăm și avem în continuare probleme pe zona de frontieră pentru că nu am operaționalizat mecanismul comun.
Deci discuția va fi despre ce facem: acționăm împreună la nivel european sau în continuare separați? S-a dovedit că separați suntem fragili, suntem fragili și în fața Rusiei. Și eu sper să ieșim din aceste dispute, cu soluții concrete. Vom avea o Comisie Europeană mult mai puternică decât cea care își termină mandatul, deși e același președinte al Comisiei.
Comisarii vor conta mai puțin, vor conta mai mult președinta. Parlamentul European, deși e fragmentat, va căuta să solicite Comisiei Europene ca discuțiile și deciziile să fie transparente, deci vom avea și această dispută. Și avem un consiliu, unde sunt statele membre, măcinat de disputele politice interne, adică nu vom mai avea un jucător important. Până acum, aveam Franța, Germania, care dădeau tonul. Macron este rănit, nu mai are aceeași voce, vedem ce se întâmplă în Germania, deci multe provocări care vor conduce la o creștere a influenței Bruxelles-ului în arhitectura decizională la nivelul Europei."
- Roxana Mînzatu a primit portofoliul „Oameni, Competențe și Pregătire” și va fi și vicepreședintă a Comisiei Europene.
- Viitoarea Comisie va avea șase vicepreședinți, dintre care patru vor fi femei.
