Albania a fost solicitată de către Italia condusă de Giorgia Meloni să dea o mână de ajutor la gestionarea fluxurilor de migranți ilegali, atât de problematici pentru guvernele de dreapta. Printr-un acord între cele două țări, autoritățile italiene vor deschide două centre de primire pe teritoriul albanez. Asta a dus însă la crearea unui precedent la nivel european. Cincisprezece alte guverne din UE cer externalizarea măsurilor prevăzute prin politicile lor de azil.
Albania nu va mai acorda și altor țări permisiunea dată Italiei de a găzdui migranți pe teritoriul său în câmpuri special construite. În ciuda interesului internațional pentru acest program, prim-ministrul Edi Rama a insistat că acordul privind migrația este exclusiv cu Italia.
Asta se întâmplă la câteva zile după ce premierul italian Giorgia Meloni a declarat că omologul său britanic, Keir Starmer, a exprimat un mare interes pentru acest sistem. Un acord care ar trebui să permită Italiei să transfere până la 36.000 de migranți pe an către cele două centre de primire din Albania, în timp ce guvernul de la Roma procesează cererile de azil.
Edi Rama, prim ministrul albanez: „Acesta este un acord exclusiv cu Italia, pentru că noi iubim pe toată lumea, dar cu Italia avem o iubire necondiționată.”
Centrele de primire pentru migranți ar fi trebuit să se deschidă în primăvara acestui an, dar sunt încă în curs de amenajare. Sistemul a fost salutat de președinta Comisiei Europene drept o soluție „neobișnuită”, însă câștigă aderență în rândul guvernelor europene.
15 state membre, în frunte cu Danemarca, au solicitat împreună externalizarea procesului legat de migrație și azil pentru a face față unei „nesustenabile” creșteri a sosirilor ilegale. Prim-ministrul albanez Rama mai spune că guvernul său încearcă să ofere o soluție pragmatică la o problemă care devine un subiect politic fierbinte în Europa.
Edi Rama Prim-ministru al Albaniei: „Când am decis să facem acest lucru (n.r. acordul privind migrația), am decis pe baza sentimentului de responsabilitate ca vecini, ca europeni. Desigur, nu suntem europeni din UE, dar suntem totuși europeni și acest lucru nu ne poate fi luat. Și asta este, de asemenea, ceva ce am făcut, în loc să nu facem nimic. Așadar, dacă este ceva nou sau nu, dacă e inovator sau nu, dacă va funcționa sau nu, totul rămâne de văzut, dar cu siguranță este mai bine decât să luptăm ideologic pe această temă și să nu facem nimic.”
Rama a negat că această măsură - văzută ca o soluție inovatoare pentru una dintre problemele care divizează cel mai mult din punct de vedere politic blocul comunitar - ar putea oferi Albaniei un avantaj competitiv în tentativa sa de aderare la UE. Tirana se află de un deceniu pe lista de așteptare pentru aderarea la Uniune.
