Alegerile europene din această săptămână sunt primul test electoral după crizele succesive prin care a trecut Uniunea Europeană în ultimii ani. Pandemia de COVID-19, explozia prețurilor energiei și războiul din Ucraina au pus la încercare partidele de la conducerea blocului comunitar și au lăsat spațiu pentru ca partidele ultranaționaliste să câștige teren. Partidele de extremă dreaptă se află în fruntea sondajelor în Austria, Belgia, Franța, Italia, Țările de Jos și Polonia.
Cum ar putea influența ascensiunea partidelor de extremă dreaptă componența noului Parlament European
Sonia Teodoriu, jurnalistă Euronews România: „Analiștii politici încadrează două grupuri din actuala formulă a Parlamentului European ca fiind de extremă dreaptă. Din familia Identitate și Democrație (ID) fac parte partidele conduse de Marine Le Pen, Matteo Salvini și olandezul Geert Wilders. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a fost exclus recent. Grupul ID are ca priorități protejarea suveranității națiunilor europene, stoparea migrației ilegale și prevenirea „islamizării” Europei. De cealaltă parte, avem grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE/ECR). Începând cu anii 2010, partide membre precum Lege și Justiție (Polonia), s-au radicalizat, iar analiștii i-au încadrat în spectrul extremei drepte. Din ECR mai fac parte și partidul VOX (Spania) precum și formațiunea Giorgiei Meloni, Fratelli D'Italia (Italia). În mod tradițional, ECR nu susține extinderea Uniunii Europene. Partidele din grup au fost pro-Ucraina de la începutul războiului de la granița Uniunii și pro-întărirea pilonului de securitate al blocului comunitar. În plus, ECR a colaborat cu marile familii politice europene pentru adoptarea politicii de reglementare a migrației.
Așadar, cele două mari familii politice împărtășesc identitatea ultranaționalistă și viziunea privind familia tradițională și își doresc un control strict al politicilor privind migrația. Pe de altă parte, au perspective diferite atunci când vine vorba despre susținerea Ucrainei. Atunci când a fost supus la vot în Parlamentul European pachetul de 50 de miliarde de euro pentru Kiev, 59 de deputați ID au votat împotrivă, în timp ce 68 de eurodeputați ECR au votat pentru”.
Posibil un nou pol de extremă dreaptă în viitorul Parlament European
Analiștii politici văd posibilă crearea unui nou pol de extremă dreaptă în viitorul Parlament European, având în vedere că și partidul condus de Viktor Orban, Fidesz, le-a invitat pe Meloni și Le Pen să ia parte la o nouă familie politică în Parlamentul European. Partidul Giorgiei Meloni face parte în prezent din familia Conservatorilor Reformiști, ECR. De acest grup ar putea depinde și Ursula von der Leyen care speră să obțină un nou mandat în fruntea Comisiei Europene.
Ursula von der Leyen, candidată principală PPE: „Am lucrat foarte bine cu Giorgia Meloni în Consiliul European. E clar pro-europeană, împotriva lui Putin, a fost foarte clară în această privință, și pentru statul de drept”.
În urmă cu cinci ani, actuala șefă a Executivului comunitar a fost aleasă de o majoritate fragilă, din care a făcut parte și grupul S&D. Candidatul principal al grupului, Nicolas Schmit, spune că ar putea refuza să voteze pentru Ursula von der Leyen dacă se aliază cu partide ultranaționaliste.
Nicolas Schmit, candidatul principal S&D: „Nu există nicio cale. Sunt foarte ferm în acest sens. Nu există nicio modalitate de a avea vreun aranjament, înțelegere sau orice altceva cu extrema dreaptă”.
De la înființare, Parlamentul a fost guvernat de o alianță a PPE și S&D. De când cele două grupuri și-au pierdut majoritatea în 2019, ele colaborează și cu Renew Europe. Sondajele arată că acest grup politic ar putea pierde din membri în viitorul Parlament, motiv pentru care pentru o nouă majoritate ar putea fi nevoie și de alte partide.
Giorgia Meloni, candidată Fratelli D’Italia: „Depinde de voi să decideți dacă Europa ar trebui să continue să sufere imigrație necontrolată, filosofând despre relocări ineficiente și lăsând traficanților de persoane să decidă cine ar trebui să intre în casele noastre sau dacă ar trebui să-și controleze frontierele externe, să oprească plecările ilegale și să repatrieze migranții ilegali”.
Totuși, experții atrag atenția că, în politica europeană, în multe situații, majoritatea care se formează în Parlament atunci când se alege președintele Comisiei nu se păstrează și în cazul celorlalte voturi.
Ionela Ciolan, expertă Centrul Martens pentru Studii Europene: „Există multe companii de sondaj în Europa care se uită la legislația europeană și pe baza modului în care Parlamentul European a funcționat în legislațiile anterioare au ajuns la concluzia că și acest val de dreapta radicală crescută la nivel european nu o să influențeze foarte mult procesul legislativ european. O să fie într-un fel influențat în proporție de 5%”.
Din cele două familii politice ultranaționaliste au făcut parte de-a lungul timpului și eurodeputați români. Numărul lor a fost neînsemnat până acum. Potrivit mai multor sondaje, în viitorul Parlament European ar putea ajunge anul acesta mai mulți reprezentanți ai partidelor care împărtășesc aceeași ideologie cu grupurile de extremă dreaptă.
