Interesul românilor pentru alegerea președintelui țării a scăzut constant de la Revoluție încoace.
Dacă la primele alegeri libere votau peste 86 la sută dintre cei cu drept de vot, la scrutinul din 2019 nu au mers la urne nici jumătate dintre alegători.
Interesul românilor pentru prezidențiale se rezumă la un trend de prezență în scădere, din 1990 și până în 2019. Iată cum arată fiecare exercițiu electoral pentru Palatul Cotroceni.
1990 - prezență de 86,19%, președintele ales din primul tur
1990 a fost anul în care alegerile prezidenţiale au rămas singurele din istoria electorală de după comunism, în urma cărora preşedintele României a fost ales din primul tur de scrutin. Era 20 mai și se prezentau la urne 86,19% dintre cetăţenii cu drept de vot.
De altfel, procentul nu a mai fost egalat. Ca idee, în acel an, peste 85% din alegători, adică mai bine de 12 milioane votau același candidat. Atunci a fost Duminica orbului.
1992 - Emil Constantinescu pierdea în fața lui Ion Iliescu
Au trecut doar doi ani, iar în 1992, la primul tur al alegerilor prezidenţiale au venit să voteze peste 76% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste. La al doilea tur, tot peste 12 milioane de votanţi, adică 73,23% din total.
La prima intrarea într-o competiție prezidențială, Emil Constantinescu pierdea în fața lui Ion Iliescu.
1996 - peste 13 milioane de cetățeni cu drept de vot au mers la urne
La următorul scrutin prezidenţial, cel din 1996, în primul tur au fost prezenţi la urne peste 13 milioane de cetăţeni cu drept de vot, adică 76,01% din totalul alegătorilor înscrişi pe liste.
La cel de-al doilea tur, şi-au exprimat opţiunea 75,90% din total. Emil Constantinescu și-a luat revanșa în fața lui Iliescu.
2000 - prezență la vot 65,31%
Vine anul 2000, iar la primul tur de scrutin prezidenţial au votat 11,5 milioane de cetăţeni, ceea ce a însemnat o prezenţă de 65,31%. La cel de-al doilea tur, s-au prezentat la urne 57,50% din totalul alegătorilor. A fost anul în care Corneliu Vadim Tudor a fost învins tot de Iliescu.
2004 și 2009 - în jur de 10 milioane de români au votat
Următoarele alegeri pentru preşedintele României - 2004. La primul tur, au votat 10.7 milioane de cetățeni români, adică 58,51% din total. La turul al doilea, totalul alegătorilor prezenţi la urne a fost de 55,21%.
Cinci ani mai târziu, în 2009, la urne au fost 9.9 milioane de cetățeni, asta înseamnă 54,37% din total. La cel de-al doilea, au venit să-şi exprime votul 58,02% din total.
La ultimele prezidențiale - 47,66% prezență
Apoi, în 2014, la primul tur au fost prezenţi la urne 9.7 milioane de cetăţeni cu drept de vot, ceea ce a însemnat o prezenţă de 53,18%. În turul doi, au venit să voteze sub 12 milioane de cetăţeni români, adică 64,11% din totalul alegătorilor înscrişi în liste.
La ultimele alegeri prezidențiale, românii care au mers la vot în primul tur au dus procentul de prezență la 47,66 %, iar în turul al doilea 49,87% din cetățenii cu drept de vot au ieșit la urne.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România. Pentru prima oară, toate cele patru rânduri de alegeri au picat în același an. Alegerile locale și europarlamentare au avut deja loc, pe data de 9 iunie. Când sunt organizate alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale:
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur
- 1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare;
- 8 decembrie 2024 -alegeri prezidențiale, al doilea tur.
