Încrederea românilor în instituții este din ce în ce mai scăzută: Armata și Biserica nu se bucură de aceeași încredere ca anul trecut. Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române a lansat Barometrul de securitate.
Cercetătorii au explicat că aceste instituții au ieșit din zona simbolică, tocmai pentru că există un război la graniță.
Dan Dungaciu, Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române: „În România există o încredere mare în Armată, Biserică, Academia Română, după care urmează NATO, care este aproape de 50%. După acestea, pe ultimele locuri se clasează Parlamentul, Guvernul, președinția. Pentru toate instituțiile a scăzut încrederea. Ierarhiile s-au păstrat, dar a scăzut încrederea, inclusiv în instituțiile europene, pentru că percepția este foarte clară: Instituțiile europene occidentale euroatlantice, inclusiv, nu sunt în stare să rezolve crizele, criza pandemiei care a fost oprită, vă aduceți aminte, de războiul din Ucraina, criza economică, recesiunea economică. Nu pot să oprească războiul, deci există o lipsă de încredere a populației față de aceste instituții, iar față de clasa politică, de la București, se accentuează lipsa de încredere, pentru că sentimentul este că clasa politică din România nu are agendă. De aici și datele pe care le vedem în Barometru, după care România trebuie să își vadă, în primul rând de propriile interese”.
Acuzații la adresa Bisericii
Războiul din Ucraina nu a fost singurul motiv pentru care instituțiile din România au pierdut din încredere. Biserica Ortodoxă Română a ajuns în atenția publică din cauza scandalurilor în care preoții au fost acuzați de agresiune sexuală. Unul dintre cele mai recente cazuri este cel din luna septembrie provocat de suspendarea de la slujire a Părintelui Visarion Alexa ca urmare a acuzațiilor de agresiune sexuală. Un alt caz bine-cunoscut este cel al Preotului Pomohaci, care a încercat să corupă un adolescent.
Românii vor încetarea războiului din Ucraina
Au mai fost măsurate și percepțiile românilor cu privire la războiul de la graniță. Studiul relevă că românii doresc încetarea războiului din Ucraina, chiar și cu prețul unor concesii.
70% dintre români consideră că războiul din Ucraina ar trebui să fie oprit de urgență, chiar dacă acest lucru înseamnă că și Ucraina ar trebui să cedeze ceva. 28%, adică aproape o treime dintre români cred că Ucraina ar trebui să fie ajutată, până câștigă acest război și, implicit, până când Rusia se retrage.
77% dintre cetățeni spun că Rusia e vinovată de războiul din Ucraina. Pentru 25% dintre români Rusia este mai vinovată, dar și Ucraina are o parte din vină. 3% consideră Ucraina de vină pentru ceea ce se întâmplă în țara lor.
Cu toate că populația României continuă să fie, potrivit acestui studiu, pro-occidentală și pro europeană, dacă anul trecut doar 27% dintre români au considerat că țara noastră trebuie să-și impună agenda proprie în raport cu UE, anul acesta majoritatea românilor, în procent de 51% susțin ideea că România ar trebui să pună accent pe interesele proprii.
Temerile românilor în legătură cu aderarea la Schengen
Directorul ISPRI consideră că „românii îşi doresc o Românie mai centrată pe propria agendă, o Românie care mai şi cere, nu doar dă”.
„În paranteză fie spus, actualele aşa-zise dezbateri despre primirea României în Schengen nu fac decât să le confirme temerile. Primirea depinde de tratate, documente, legi etc. sau de interesele naţionale/locale ale unora? Evident, ultimul răspuns pare cel corect şi românii văd asta. Această tendinţă de re-centrare naţională a fost acutizată de război", adaugă Dan Dungaciu, potrivit Agerpres.
Ce este Barometrul Securității Naționale
Barometrul de securitate al României, ediţia noiembrie 2022, un sondaj reprezentativ la nivel naţional, făcut prin interviuri telefonice (CATI), a fost realizat de Laboratorul pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS), în parteneriat cu Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, în perioada 29 septembrie - 10 octombrie, pe un eşantion de 1.001 persoane, având o eroarea maximă admisă: +/- 3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
