Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României, printr-o declarație de presă susținută luni la Palatul Cotroceni. Ilie Bolojan devine președintele interimar al României. Este pentru prima oară în istoria democratică a României când președintele țării demisionează din funcție.
CCR a primit cererea pentru a constata vacanța funcției de președinte al României
Curtea Constituțională a primit luni seară cererea pentru a constata vacanța funcției de președinte al României, în urma demisiei lui Klaus Iohannis de la Palatul Cotroceni.
„Curtea Constituțională a primit cererea pentru a constata vacanța funcției și existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de președinte al României”, au precizat oficiali ai CCR.
Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. El a menționat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie.
Iohannis a precizat că decizia vine în contextul în care în Parlament s-a pus în mișcare procedura de suspendare a sa din funcție.
Surse: Hârtia cu demisia a ajuns la Parlament
Potrivit surselor Euonews România, hârtia cu demisia președintelui Klaus Iohannis a ajuns la Parlament. Documentul a fost înregistrat la Administrația Prezidențială și trimis Parlamentului pentru inițierea procedurilor.
Mâine, Parlamentul ar fi urmat să se propunțe pe cererea de suspendare a președintelui României. În contextul demisiei lui Iohannis, procedura de suspendare a acestuia nu va mai continua.
Premierul României: „Nu am ștut de acest anunț”
Premierul României, Marcel Ciolacu, a declarat că nu a știut de decizia președintelui României de a demsiona. „Este un act unilateral. (...) Nu am știut de acest anunț”, a spus Ciolacu, la Parlament.
Întrebat de jurnaliști dacă șeful statului era o povară pentru candidatul coaliției la prezidențiale, Marcel Ciolacu a răspuns: „Nu sunt un mare fan al președintelui Klaus Iohannis, nu l-am votat niciodată”.
Reacții după demisia lui Klaus Iohannis
Crin Antonescu, canididatul Coaliției la alegerile prezidențiale 2025: „E o decizie a președintelui pe care n-o comentez eu. Nu cred că trebuie să dramatizăm. Decizia președintelui a fost una înțeleaptă”.
Elena Lasconi, președinta USR: „Un președinte rupt de realitate, defazat și fără nicio grijă față de oamenii care și-au pus încrederea în el! Demisia lui Klaus Iohannis vine foarte târziu. Mult prea târziu ca să mai poată fi socotită de onoare. Și nici nu ne aduce răspunsuri la întrebările care macină țara asta de două luni de zile: de ce au anulat alegerile, cum ne protejăm de jocurile rușilor, cine ne apără de manipulare, putem garanta securitatea următorului scrutin?”
Nicușor Dan, primarul Capitalei și candidat independent la prezidențiale 2025: „Klaus Iohannis a plecat. Nemulțumirile oamenilor față de clasa politică rămân. Să construim împreună o speranță pentru viitorul societății."
Ce urmează după demisia lui Klaus Iohannis. Cine preia interimatul funcției de președinte
Potrivit Constituției României, șeful Senatului, Ilie Bolojan, devine președintele interimar al României. El va avea această funcție până la alegerea noului președinte, în luna mai.
Constituția României spune că, după demisia președintelui României, „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.” Acest termen va fi respectat, deoarece alegerile prezidențiale au fost setate deja pentru 4 mai - primul tur și 18 mai - al doilea tur.
„Din data de 12 februarie nu mai avem președinte. În situația aceasta, CCR va trebui să declare vacanța funcției și să invite Parlamentul să desemneze unul dintre cei doi președinți al Senatului sau al Camerei Deputaților, în ordinea aceasta, să ocupe funcția de președinte interimar al României.
De la 12 februarie, Guvernul trebuie să organizeze alegeri în trei luni, ceea ce înseamnă că e în termen cu data anunțată deja. Va fi un președinte interimar cu anumite atribuții știrbite. Acesta nu poate adresa mesaje Parlamentului nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniția referendum. În rest deține toate atribuțiile și inclusiv acesta poate fi la rândul său suspendat sau pus sub acuzare dacă va fi cazul. Lucrurile acestea ar fi trebuit să se întâmple din 21 decembrie, să nu ne arate lumea cu degetul”, a declarat Augustin Zegrean, pentru Euronews România.
„Voi pleca din funcție poimâine, 12 februarie”
Klaus Iohannis: Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!
Înainte de a-și anunța demisia, președintele Klaus Iohannis a vorbit și despre demersul de suspendare a sa, catalogându-l ca „un demers inutil”.
„Suspendarea, un demers păgubos”
Klaus Iohannis: Este un demers inutil pentru că oricum, peste puține luni, plec din funcție, după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat pentru că niciodată nu am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos. Pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă.
Peste puține zile se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui. Acest demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.
„Suspendarea ar aduce efecte în pălan intern și extern”
În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va mai discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nu vor putea nici măcar să își prezinte ideile în acest amlgam negativ.
În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. nu va înțelege nimeni de ce România își demite președintele după ce a început deja procedura pentru alegerea noului președinte. Vom fi, efectiv, de râsul lumii.
Șeful Senatului, Ilie Bolojan, președinte interimar
Potrivit Constituției României, șeful Senatului, Ilie Bolojan, devine președintele interimar al României. El va avea această funcție până la alegerea noului președinte, în luna mai.
