Războiul din Israel a ajuns în ziua a 18-a, însă Hamas continuă să dea dovadă de abilități surprinzătoare în ceea ce privește negocierile. Gruparea a eliberat patru persoane, dintre care doi americani, însă face un joc bine pus la punct, din punct de vedere strategic.
O spune chiar un expert în studii de securitate, Cristian Barna, în direct la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează.
Prof. univ. dr. Cristian Barna, expert în studii de securitate: "Este acel joc pe care îl face orice grupare teroristă, un joc al negocierii, al presiunii internaționale, pentru că Hamas știe foarte bine că, în momentul în care dă dovadă de bunăvoință, între ghilimele, atunci îți crește foarte mult speranța. Dar atenție, speranța și totodată presiunea. Adică speranța populației din statele din care sunt acești ostatici și crește presiunea populației pe autorități.
Am văzut declarația domnișoarei din Germania care a întrebat de ce SUA au putut să-și elibereze doi ostatici, iar Germania nu poate? Deci observăm un fel de presiune și chiar o concurență de trăiri sufletești ale oamenilor din această situație. Deci ce face Hamas? Speră să pună presiune pe Israel prin intermediul statelor care au ostatici, ca aceștia să amâne intervenția în Fâșia Gaza tocmai în speranța că vor negocia și că vor fi, la un moment dat, eliberați acești ostatici. Deci este o măsură perfidă pe care Hamas o ia, se joacă cu emoția populației generate de familiile ostaticilor."
Cine și cum negociază, de fapt, eliberarea ostaticilor
- Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut un armistițiu umanitar imediat între Israel și Hamas și eliberarea ostaticilor.
Prof. univ. dr. Cristian Barna, expert în studii de securitate: "Strategia SUA e să nu negocieze cu teroriștii, dar aici apare a treia parte, această tactică a unei a treia părți. Observăm că nu SUA negociază cu Hamas, ci Qatar și Egipt și-au asumat rolul de a cere și de a intermedia eliberarea ostaticilor.
Dar Hamas încă nu a cerut nimic în schimb pentru cei patru eliberați. Și uitați-vă ce atent au jucat cartea. Au eliberat doi americani, dar apoi două femei israeliene, ca să arate că nu vor acționa împotriva civililor israelieni, încercând oarecum să inducă ideea: 'vedeți, noi nu avem treabă cu civilii israelieni, deși civilii noștri sunt bombardați de către israelieni'. Deci e un foarte mare joc de imagine.
Are legătură și această presiune pe care populația trebuie să o pună pe țările care au ostatici acolo. Populația care se simte reprezentată de nevoia de eliberare a cetățenilor, dar totodată și de acele comunități de musulmani care să zică: 'uitați, Hamas nu e chiar așa de rău'. Deci nu se negociază în mod direct, avem o a treia parte, care e formată din Qatar și Egipt, care, datorită unor legături tradiționale cu Hamas, încearcă să dezescaladeze și să dezamorseze conflictul, prin ceea ce este cel mai important în momentul de față, eliberarea ostaticilor."
- Potrivit autorităților din Israel, sunt 222 de cetățeni ținuți captivi de Hamas în Gaza.
Cum a reușit Hamas să se ridice la un asemenea nivel
Prof. univ. dr. Cristian Barna, expert în studii de securitate: "Acolo avem un mix de sentimente sau de poziții ale populației din Gaza. Avem iun respect și o apreciere pentru Hamas, deoarece aceștia, după perioada nefastă în care foarte mulți bani au intrat în teritoriul Autorității Palestiniene din partea statelor europene și SUA, după acordul de la Oslo, administrația pusă la punct de Yasser Arafat a fost foarte coruptă.
Ca atare, Hamas este actorul social și economic care a venit și a demonstrat că se poate face ceva pentru populație fără corupție, se pot face școli, spitale, se poate crește nvelul de trai. Motiv pentru care, la alegerile din 2005, ei au luat 25% din voturile tuturor palestinienilor în parlamentul palestinian și au luat 90 și ceva % din voturile celor din Fâșia Gaza.
Atunci era o admirație foarte mare pentru Hamas în Fâșia Gaza. Ea există în continuare, deoarece Hamas a acționat în continuare în acest trend și a asigurat un nivel de trai relativ corespunzător pentru populație, în măsura în care s-a putut și după blocada israeliană. Dar nu a acționat pe acel palier al corupției.
În schimb, ceea ce s-a întâmplat este că au și luat o serie de măsuri restrictive la adresa populației, care au nemulțumit populația. De exemplu, acum 15 ani, de când femeile nu mai au voie să meargă cu bărbații să fumeze narghilea la o cafenea. Decizia a fost considerată o îngrădire. Hamas făcând acest lucru deoarece își arogă o dimensiune religioasă.
Și mai urmează și palierul terorii. Popualția din Fâșia Gaza, atunci când nu răspunde corect solicitărilor Hamas, Hamasul nu reacționează în mod democratic, ci într-un mod dictatorial. Consier că acum nu e doar un război de imagine, ci chiar Hamas își dorește să foloseacă populația ca scuturi umane și le-au interzis să părăsească Nordul Fâșiei Gaza. De aceea nu a avut așa succes acea migrație a populației.
Este mai mult decât o grupare teroristă, este una dintre cele mai eficiente și sângeroase organizații care au existat în lume de-a lungul timpului. Cred că sunt depășiți doar de Al-Qaeda. Probabil la fel de eficiente au fost și brigăzile lui Yasser Arafat, aripa militară a Fatah, organizație pentru eliberarea Palestinei, mai bine spus, care erau la fel de eficienți ca Hamas."
