Concedieri în sistemul public și scăderea veniturilor bugetarilor sunt două dintre măsurile posibil a fi luate de Guvern pentru reducerea cheltuielilor. Este declarația Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, în direct la Euronews România. Jalonul privind legea salarizării unitare în sectorul bugetar trebuie îndeplinit pentru depunerea celei de-a patra cereri de plată din cadrul PNRR, până la sfârșitul acestui an. În lipsa reformelor, plățile din PNRR vor fi doar parțiale.
Guvernul caută soluții pentru a ajusta cheltuielile statului cu 20 de miliarde de lei în 2023. Măsurile sunt necesare pentru a aduce deficitul bugetar în grafic, în contextul creșterilor cheltuielilor publice și a scăderii colectării taxelor și impozitelor. Economiștii sunt de părere că bugetul pe anul 2023 a fost construit fără a ține cont de realitatea economică.
Într-un interviu acordat Euronews România, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a recunoscut că aceste sunt reforme ”grele într-un an preelectoral”, însă Guvernul trebuei să-și respecte angajamentele pentru a nu pierde banii din Planul Național de Redresare și Reziliență.
”Tăierea de buget de 20 miliarde de lei anunțată de ministrul Finanțelor este propusă și dusă la bun sfârșit prin grija colegilor de la Ministerul Finanțelor.
Am spus că în PNRR avem o reformă importantă, cu impact asupra cheltuielilor publice ale bugetului de stat, iar aceasta este cuprinsă în jalonul privind legea salarizării unitare în sectorul bugetar.
În acest jalon avem inclusiv revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru plata salariilor la bugetari, avem de asemenea limitarea sporurilor la maximum 20% din ceea ce au din salariul de bază bugetarii și toate acestea sunt elemente de reformă cu impact bugetar și impact important asupra cheltuielilor publice pe care bugetul le are”, a explicat Marcel Boloș, sâmbătă, în direct la Euronews România.
Ce implică revizuirea coeficienților de ierarhizare pentru a fi respectate angajamentele din PNRR
”Revizuirea coeficienților de ierarhizare, așa cum sunt ei menționați în PNRR, poate să însemne plusuri pentru anumite categorii de funcționari și minusuri pentru alte categorii de funcționari.
Este important de reținut că toate aceste diminuări de coeficienți de ierarhizare trebuie să aibă impact asupra sustenabilității cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar.
Noi avem un indicator la nivelul UE, acela al ponderii cheltuielii cu salariile în totalul veniturilor încasate care ne situează pe primele locuri și care a făcut necesară această reformă despre care noi discutăm azi și de la CE așteaptă un impact financiar, în sensul de reducere a cheltuielilor cu salariile pentru bugetul de stat”, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
România, în topul țărilor cu cele mai mari cheltuieli din buget pentru salarii
Marcel Boloș a amintit că România cheltuie 110 de miliarde de lei cu salariile bugetarilor, ceea ce înseamnă 37% din totalul veniturilor încasate.
”Țări precum Germania, Italia, Franța au între 20% și 25% și de aici nevoia de reformă prin legea salarizării unice care a fost cuprinsă în PNRR”, a afirmat el.
Scenariile privind tăierea salariilor bugetarilor
”N-ar vrea să se creeze confuzie pentru că reducerea aceasta de salarii despre care am spus că este aproape imposibilă ne duce în trecut și naște foarte mult discuții fără rost.
Am spus scenariile posibile pe care le putem avea în relația cu CE și până când noi validăm aceste jalon, încă mai este lung drumul până la validarea definitivă. Poate să fie un scenariu agreat cu Comisia poate să însemne un mix între cele trei scenarii pe care le-am precizat.
Revizuirea coeficienților de ierarhizare înseamnă această ajustare de care am vorbit sau despre o reconfigurare a numărului de salariați în sectorul bugetar.
Varianta de revizuire a politicii fiscale poate să fie un mix între toate aceste scenarii. Poate ajungem la o variantă în care să facem dovada caracterului de sustenabilitate prin alte măsuri care pot să ducă la o reducere substanțială a cheltuielilor cu salariile”, a afirmat Boloș.
România are 1,3 milioane de bugetari
De asemenea, Boloș a amintit despre raportul Consiliului Fiscal potrivit căruia 1,3 milioane de persoane sunt angajate în instituții ale statului.
”Raportul Consiliului Fiscal atestă acest lucru și spune negru de alb și trage un semnal de alarmă din acest punct de vedere. Am spus că de aici a apărut nevoia de reformă și cu aceste constrângeri pe care le avem.
Sunt trecute în PNRR. Aici este coordonator de reformă Ministerul Muncii și sunt convins că va veni cu o soluție care să răspundă la aceste cerințe pe care le avem în jalon și să facă dovada acestor constrângeri pe care le avem în PNRR, prin legea salarizării unitare a personalului bugetar”, a mai spus Boloș.
De asemenea, raportul Consiliului Fiscal relevă că, în medie, un bugetar primește un salariu de 7.000 de lei, cu 1.500 de lei mai mult decât ar avea dacă ar lucra pe același post la privat.
”Trebuie să avem în vedere stabilitatea. Toate cele trei reforme mari pe care le dezbatem - reforma pensiilor speciale, reforma pensiilor generale, reforma privind salarizarea bugetarilor, toate au această condiție de sustenabilitate pe care va trebui să o dovedim prin aceste simulări care privesc impactul acestor categorii de măsuri, în sensul reducerii acestor cheltuieli.
Aceasta este misiunea grea pe care o are Ministerul Muncii pentru a duce la bun sfârșit reformele care sunt cuprinse în PNRR”, a mai spus Marcel Boloș.
Adoptarea reformelor, esențială pentru a primi banii din PNRR
”Atât reforma privind sistemul general de pensii, cât și reforma privind salarizarea în domeniul bugetar sunt parte din cererea de plată numărul patru. Aceasta are termen de depunere la sfârșitul acestui an și în mod firesc până la acest termen ar trebui să avem legile - cele două legi - importante pentru cererea nr 4 aprobate și validate cu Comisia Europeană.
De aceea, scenariile posibile pentru validarea jaloanelor pot să fie confirmate doar la momentul în care jalonul este validat de CE”, a mai afirmat Marcel Bolo.
Boloș: ”Avem constrângerile generate de cererile de plată”
Întrebat dacă aceste ajustări pot fi realizate într-un an preelectoral, Boloș a aruncat vina pe guvernarea care a elaborat PNRR-ul României.
”Ar trebui să intre cei care au fundamentat PNRR și l-au supus aprobării CE și să spună ce au avut în vedere când au stabilit ca termene consecutive - atât trimestrul patru al anului 2022, trimestrul unu al anului 2023, trimestrul doi al anului 2023, ce au avut în vedere când aceste reforme cu impact deosebit în finanțele publice ale României și la ce s-au gândit.
Sunt reforme grele într-un an preelectoral. Avem și constrângerile generate de cererile de plată care în spate au bugete însemnate pentru siguranța și stabilitatea financiară a României”, a mai menționat ministrul.
Totodată, Marcel Boloș a explicat că România va primi câte trei miliarde de euro după validarea cererilor de plată trei și patru din PNRR:
”La fiecare cerere de acum înainte, este cererea trei, patru... sunt câte trei miliarde de euro în fiecare cerere de plată și sunt reforme dure pentru ceea ce înseamnă sectorul bugetar și proiectele publice”, a afirmat el.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a subliniat că este importantă respectarea angajamentelor din PNRR, în caz contrar România va avea parte de o plată parțială din partea Comisiei Europene dacă nu implementează o reformă din plan.
