Atunci când Ekaterina Maksimova este în întârziere, jurnalista și activista evită să ia metroul din Moscova, deși este probabil cea mai eficientă rută. Asta pentru că a fost reținută de cinci ori în ultimul an, datorită camerelor de securitate omniprezente în sistem, cu recunoaștere facială. Ea spune că poliția îi spunea că camerele au "reacționat" la ea - deși de multe ori păreau să nu înțeleagă de ce, și o lăsau să plece după câteva ore.
"Se pare că mă aflu într-un fel de bază de date", spune Maksimova, care a mai fost arestată de două ori: în 2019, după ce a participat la o demonstrație la Moscova, și în 2020, din cauza activismului său în domeniul mediului.
Pentru mulți ruși ca ea, a devenit din ce în ce mai greu să se sustragă controlului autorităților, guvernul monitorizând în mod activ conturile de social media și folosind camere de supraveghere împotriva activiștilor.
Chiar și o platformă online, cândva lăudată de utilizatori pentru că permitea parcurgerea cu ușurință a sarcinilor birocratice, este folosită ca instrument de control. Autoritățile intenționează să o folosească pentru a transmite citații militare, contracarând astfel o tactică populară a celor care se sustrag de la încorporare, care constă în a evita să li se înmâneze personal actele de recrutare militară.
Apărătorii drepturilor omului spun că Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin, a folosit tehnologia digitală pentru a urmări, cenzura și controla populația, construind ceea ce unii numesc un "gulag cibernetic" - o referință sumbră la lagărele de muncă în care erau ținuți prizonierii politici în perioada sovietică.
"Kremlinul a devenit într-adevăr beneficiarul digitalizării și folosește toate oportunitățile pentru propaganda de stat, pentru supravegherea oamenilor, pentru de-anonimizarea utilizatorilor de internet", a declarat Sarkis Darbinyan, șeful practicii juridice la Roskomsvoboda, un grup rus pentru libertatea internetului pe care Kremlinul îl consideră "agent străin".
Creșterea cenzurii online și a urmăririlor penale
După ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, cenzura online și urmărirea penală pentru postările și comentariile din rețelele sociale au crescut atât de mult încât au depășit toate recordurile existente.
Potrivit Net Freedoms, un grup proeminent de apărare a drepturilor pe internet, peste 610.000 de pagini web au fost blocate sau eliminate de autorități în 2022 - cel mai mare total anual din ultimii 15 ani - și 779 de persoane s-au confruntat cu acuzații penale pentru comentarii și postări online, de asemenea un record.
Un factor major a fost o lege, adoptată la o săptămână după invazie, care incriminează efectiv sentimentele anti-război, a declarat șeful Net Freedoms, Damir Gainutdinov. Legea interzice "răspândirea de informații false" despre armată sau "discreditarea" acesteia.
Human Rights Watch a citat o altă lege din 2022 care permite autorităților "să închidă în mod extrajudiciar mijloace de informare în masă și să blocheze conținutul online pentru difuzarea de "informații false" despre comportamentul forțelor armate ruse sau al altor organisme de stat în străinătate sau pentru difuzarea de apeluri la sancțiuni împotriva Rusiei".
Utilizatorii de social media ”nu ar trebui să se simtă în siguranță”
Legile mai aspre împotriva extremismului adoptate în 2014 au vizat utilizatorii de social media și discursul online, ceea ce a dus la sute de cazuri penale legate de postări, like-uri și distribuiri. Majoritatea au implicat utilizatori ai popularei platforme rusești de socializare VKontakte, care se pare că ar coopera cu autoritățile.
Pe măsură ce represiunea s-a extins, autoritățile au vizat, de asemenea, Facebook, Twitter, Instagram și Telegram. La aproximativ o săptămână după invazie, Facebook, Instagram și Twitter au fost blocate în Rusia, dar utilizatorii platformelor au fost în continuare urmăriți penal.
Marina Novikova, în vârstă de 65 de ani, a fost condamnată în această lună în orașul siberian Seversk pentru "răspândirea de informații false" despre armată pentru postări pe Telegram împotriva războiului, fiind amendată cu echivalentul a peste 12.400 de dolari. Un tribunal din Moscova l-a condamnat săptămâna trecută pe activistul opoziției Mihail Kriger la șapte ani de închisoare pentru comentarii pe Facebook în care și-a exprimat dorința de a-l "spânzura" pe Putin. Celebra bloggeriță Nika Belotserkovskaia, care locuiește în Franța, a primit o pedeapsă de nouă ani de închisoare în contumacie pentru postări pe Instagram despre război, despre care autoritățile au susținut că au răspândit "falsuri" despre armată.
"Utilizatorii oricărei platforme de social media nu ar trebui să se simtă în siguranță", a declarat Gainutdinov.
Susținătorii drepturilor se tem că cenzura online este pe cale să se extindă drastic prin intermediul sistemelor de inteligență artificială pentru a monitoriza rețelele de socializare și site-urile web în căutarea conținutului considerat ilicit.
În februarie, autoritatea guvernamentală de reglementare în domeniul mass-media Roskomnadzor a declarat că lansează Oculus - un sistem de inteligență artificială care caută conținut interzis în fotografii și videoclipuri online și care poate analiza peste 200.000 de imagini pe zi, comparativ cu aproximativ 200 pe zi de către oameni. Alte două sisteme de inteligență artificială aflate în lucru vor căuta materiale text.
Autoritățile ar putea lucra, de asemenea, la un sistem de roboți care să colecteze informații de pe paginile de socializare, aplicațiile de mesagerie și comunitățile online închise, potrivit grupului de hacktiviști bieloruși Cyberpartisans, care a obținut documente ale unei filiale a Roskomnadzor.
Coordonatorul Cyberpartisans, Yuliana Shametavets, a declarat pentru Associated Press că se așteaptă ca roboții să se infiltreze în grupurile de social media în limba rusă pentru supraveghere și propagandă.
"Acum se obișnuiește să râdem de ruși, să spunem că au arme vechi și că nu știu să lupte, dar Kremlinul se pricepe de minune la campaniile de dezinformare și există experți IT de înaltă clasă care creează produse extrem de eficiente și foarte periculoase", a spus ea.
Ochii pe – și sub – străzi
În 2017-18, autoritățile moscovite au implementat camere de supraveghere stradală activate de tehnologia de recunoaștere facială. În timpul pandemiei COVID-19, autoritățile au reușit să depisteze și să îi amendeze pe cei care încălcau măsurile de închidere.
Vedomosti a raportat în 2020 că școlile vor primi camere de luat vederi conectate la un sistem de recunoaștere facială denumit "Orwell", pentru scriitorul britanic al romanului distopic "1984", cu personajul său atotvăzător, "Big Brother".
Atunci când au izbucnit protestele legate de încarcerarea liderului opoziției Alexei Navalnîi în 2021, sistemul a fost folosit pentru a-i găsi și reține pe cei care participau la demonstrații, uneori cu săptămâni mai târziu. După ce Putin a anunțat o mobilizare parțială pentru Ucraina anul trecut, se pare că a ajutat oficialii să îi strângă pe cei care se sustrag de la încorporare.
Un bărbat care a fost oprit în metroul din Moscova după ce nu s-a conformat unei convocări de mobilizare a declarat că poliția i-a spus că sistemul de recunoaștere facială l-a depistat, potrivit soției sale, care a vorbit cu AP sub rezerva anonimatului, deoarece se temea de represalii.
În 2022, "autoritățile ruse și-au extins controlul asupra datelor biometrice ale oamenilor, inclusiv prin colectarea acestor date de la bănci și prin utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială pentru a supraveghea și persecuta activiștii", a raportat anul acesta Human Rights Watch.
Maksimova, activista care este oprită în mod repetat la metrou, a intentat un proces prin care a contestat reținerile, dar a pierdut. Autoritățile au argumentat că, deoarece ea a fost arestată anterior, poliția avea dreptul să o rețină pentru o "conversație de avertizare" - în care ofițerii explică "responsabilitățile morale și legale" ale unui cetățean.
Maksimova spune că oficialii au refuzat să explice de ce se afla în bazele de date de supraveghere, numind acest lucru secret de stat. Ea și avocatul ei fac apel la hotărârea judecătorească.
În Moscova există 250.000 de camere de supraveghere activate de acest software - la intrările în clădirile rezidențiale, în transportul public și pe străzi, a declarat Darbinyan. Sisteme similare se află în Sankt Petersburg și în alte orașe mari, precum Novosibirsk și Kazan, a spus el.
El crede că autoritățile doresc să construiască "o rețea de camere în jurul întregii țări". "Pare o sarcină descurajantă, dar există posibilități și fonduri pentru a o face".
”Supraveghere digitală totală”
Eforturile Rusiei sunt adesea comparate cu cele ale Chinei, unde autoritățile folosesc supravegherea digitală pe scară largă. Orașele chinezești sunt acoperite de milioane de camere care recunosc fețele, formele corpului și modul în care merg oamenii pentru a-i identifica. Persoanele sensibile sunt urmărite în mod obișnuit, fie prin camere, fie prin intermediul telefoanelor mobile, e-mailurilor și conturilor de socializare, pentru a înăbuși orice disidență.
Kremlinul pare să dorească să urmeze o cale similară. În noiembrie, Putin a ordonat guvernului să creeze un registru online al celor eligibili pentru serviciul militar, după ce eforturile de a mobiliza 300.000 de oameni pentru a lupta în Ucraina au dezvăluit că registrele de înrolare erau în mare dezordine.
Registrul, care a promis să fie gata până în toamnă, va colecta tot felul de date, "de la clinici ambulatorii la tribunale, la birouri fiscale și comisii electorale", a declarat analistul politic Tatyana Stanovaya într-un comentariu pentru Carnegie Endowment for International Peace.
Acest lucru va permite autorităților să servească proiecte de citații în mod electronic prin intermediul unui site guvernamental folosit pentru a solicita documente oficiale, precum pașapoarte sau acte de proprietate. Odată ce o citație apare online, destinatarii nu mai pot părăsi Rusia. Alte restricții - cum ar fi suspendarea permisului de conducere sau interdicția de a cumpăra și de a vinde proprietăți - sunt impuse dacă nu se conformează somației în termen de 20 de zile, indiferent dacă au văzut-o sau nu.
Stanovaya consideră că aceste restricții s-ar putea extinde la alte aspecte ale vieții rusești, guvernul "construind un sistem de stat de supraveghere digitală totală, de constrângere și de pedeapsă". O lege din decembrie obligă companiile de taxi să împărtășească bazele lor de date cu agenția succesoare a KGB-ului sovietic, oferindu-i acces la datele, destinațiile și plățile călătorilor.
"Gulagul cibernetic, despre care s-a vorbit în mod activ în timpul pandemiei, capătă acum forma sa reală", a scris Stanovaya.
