Jens Stoltenberg a vorbit după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre NATO, care a început marți la București, fiind al doilea eveniment la nivel înalt organizat de țara noastră după summitul din 2008.
Jean Stoltenberg: NATO nu e parte a războiului din Ucraina
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că NATO nu este parte a războiului din Ucraina, însă va acorda sprijin acestei țări atât cât este nevoie.
„NATO nu este parte a războiul, dar vom continua să sprijinim Ucraina oricât e nevoie. Aliații NATO acordă sprijin tehnic Ucrainei. Azi am făcut o promisiune nouă Ucrainei. Vom asigura transport non-letal pentru a spriji Ucraina să se confrunte cu consecințele războiului. Sprijinul politic și militar pentru NATO va continua. Voi avea o discuție cu ministrul Kuleba mai târziu. Miniștrii de externe au reiterat sprijinul față de Ucraina și au asigurat Ucraina că va fi un membru NATO, vom lucra de asemenea cu ceilalți parteneri.
Sprijinul practic și politic al NATO va continua acum și pe termen lung.
În ședință am abordat și aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei. Le recunoaștem și le respectăm, dar acum focusul este pe ajutorarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești.”, a spus Stoltenberg.
Motivul pentru care NATO nu trimite sisteme Patriot în Ucraina
„Există o discuție în curs, dar trebuie să vedem și să ne asigurăm că toate sistemele pe care le-am trimis și le trimitem sunt funcționale, că avem piese de schimb, că avem muniție. Spre exemplul sistemul NASAMS trimis deja Ucrainei sau sistemul IRIS-T, ne asigurăm că putem sprijini și cu piese de schimb, și cu muniție.
Focusul acum este să sprijinim de urgență, atât ca să se apere, dar și să poată fi reparată infrastructura energetică. Dar discutăm și cum să extindem parteneriatul nostru politic.
Mărim și sprijinul practic, cu combustibil, cu generatoare, cu îmbrăcăminte, cu sisteme de bruiat dronele.”
Ce spune șeful NATO espre un potențial plan de pace în Ucraina
„Cred că mesajul principal este că o pace de lungă durată trebuie să fie una justă. Nu poate izbândi o astfel de pace dacă înflorește și autocrația.
Din acest motiv toată lumea vrea pace, dar ca să obții o astfel de pace trebuii să te asiguri că agresorul nu câștigă. Acesta e un război de agresiune, o invazie și cu atacuri continue asupra civililor.
Majoritatea războaielor se termină la masa negocierii, probabil și acesta va fi la fel. Dar știm că discuția de la masă e direct legată de situația de pe front. Cel mai bun mod de a obține o pace stabilă e să sprijinim militar Ucraina. Așa poate înțelege Putin că nu poate obține victoriile sale pe câmpul de luptă.”
Aliații, despre sporirea siguranței în Marea Neagră
„Toți aliații au căzut de acord pe această sporire a siguranței în marea Neagră, încă din 2014. Atât la sol, cât și cu forțe aeriane.
Când am realizat că Rusia planifică o invazie la scară largă, am sporit prezența noastră în Marea Neagră. Am văzut la baza de la Kogălniceanu cum aliații au sporit trupele. Am mărit prezența noastră militară cu un grup de luptă, și aici și în Bulgaria.
Am luat decizii importante - cu toți aliații - la summitul de la Madrid să mărim forțele și numărul de echipamente prepoziționate.”, a adăugat șeful NATO.
Grupul de luptă al NATO din România, la nivel de batalion dar care poate fi crescut, în caz de necesitate, la nivel de brigadă, are baza la Cincu şi comandamentul său este asigurat de Franţa.
NATO a activat, în contextul războiului din Ucraina, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței.
Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, Portugalia a trimis 222 de militari, iar Olanda va trimite aproximativ 200 de militari.
Miercuri, în a doua zi a reuniunii ministeriale a NATO de la Bucureşti, vor avea loc o sesiune a Consiliului Nord-Atlantic cu Finlanda şi Suedia, ţări invitate să adere la organizaţie. Ulterior, se va desfăşura o sesiune în care se vor alătura discuţiilor şi şefii diplomaţiilor din Bosnia, Georgia şi Republica Moldova, ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice.
UPDATE Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că România a jucat şi joacă un rol important în eforturile Alianţei Nord-Atlantice de a sprijini Ucraina.
„România a jucat şi joacă un rol important în eforturile noastre de a sprijini Ucraina, având cea mai mare graniţă cu această ţară. Aţi avut un rol esenţial în asigurarea sprijinului pentru Ucraina, dar aţi ajutat şi celelalte ţări aliate şi partenere să sprijine Ucraina. Sunt absolut convins că la întâlnirea miniştrilor de Externe de astăzi şi mâine mesajul va fi că trebuie să continuăm şi să intensificăm sprijinul nostru nu în ultimul rând când vine vorba despre prezenţa sistemelor de apărare aeriană, pentru ca Ucraina să se apere de atacurile cu care se confruntă acum”, a spus şeful NATO, la „Aspen - GMF Bucharest Forum”.
El apreciat faptul că România găzduieşte foarte mulţi refugiaţi ucraineni.
„Este o demonstraţie a sprijinului României pentru Ucraina”, a punctat Stoltenberg.
NATO se aștepta la un posibil război între Rusia și Ucraina
Oficialul NATO a afirmat că Alianţa Nord-Atlantică nu a fost luată prin surprindere atunci când a început invazia Rusiei în Ucraina, deoarece existau informaţii în acest sens.
„Atunci când s-a produs invazia, NATO nu a fost luată prin surprindere. De fapt, noi ne pregăteam şi eram pregătiţi să ne confruntăm cu situaţii de acest gen încă de când am început marea adaptare a NATO din 2014. Războiul a început anul acesta, în luna februarie, dar pentru noi războiul a început în primăvara lui 2014 şi de atunci NATO a trecut printr-o foarte mare adaptare a aliaţilor noştri, cea mai mare de la Războiul Rece încoace, cu mai multe cheltuieli pe partea de apărare, inclusiv România a alocat 2% din PIB pentru apărare şi am avut informaţii cu multe luni înainte, încă din toamna anului 2021. Anul trecut aveam informaţii cum că Rusia plănuia să atace Ucraina. Am transmis toate aceste informaţii aliaţilor noştri şi publicului larg. Aşadar, atunci când s-a produs invazia, aceasta nu a fost o surpriză pentru că noi ne-am sporit şi mai mult prezenţa. În România, cred că la începutul lunii februarie, am văzut trupele SUA, trupele NATO şi trupele franceze care şi-au sporit prezenţa aici. Apoi, în aceeaşi dimineaţă când s-a produs invazia, am activat planurile noastre de apărare şi am decis să ne sporim prezenţa”, a spus Stoltenberg.
Secretarul general a subliniat că NATO s-a pregătit începând cu 2014 pentru această situaţie.
„Am început să acţionăm cu câteva săptămâni înainte de invazie, iar după invazie mulţi dintre aliaţi, în frunte cu Franţa, şi-au sporit prezenţa în această regiune. Acest lucru a fost susţinut de forţe navale puternice în Marea Neagră, în Marea Baltică şi în Marea Mediterană şi de asemenea o prezenţă intensificată a forţelor aeriene şi suntem pregătiţi să oferim mai mult sprijin dacă este nevoie”, a declarat Stoltenberg, care a punctat că Marea Neagră are o importanţă strategică mare pentru Alianţa Nord-Atlantică.
„NATO va apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”
Alianţa Nord-Atlantică este aici, este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat, a declarat, marţi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o intervenţie la Aspen - GMF Bucharest Forum, care are loc la Bucureşti.
„Miniştrii Afacerilor Externe din ţările NATO se reunesc în Bucureşti, în timp ce războiul Rusiei împotriva Ucrainei are loc la graniţa cu România şi subminează ordinea internaţională bazată pe reguli. Este un moment critic pentru securitatea noastră şi transmitem un mesaj important: NATO este aici, NATO este vigilentă şi este pregătită să apere fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a afirmat Stoltenberg.
El a vorbit despre creşterea prezenţei militare după începutul războiului din Ucraina, respectiv dublarea grupurilor de luptă aliate de la două la patru, unul dintre ele fiind în România.
„NATO şi aliaţii nu fac parte din conflictul din Ucraina, dar punem la dispoziţie, într-o manieră fără precedent, sprijin Ucrainei, deoarece Ucraina este o naţiune care are dreptul de a se apăra, drept înscris în Carta ONU”, a transmis Jens Stoltenberg.
Potrivit secretarului general al NATO, „războiul de agresiune al preşedintelui Putin este un eşec”. „Iar el răspunde cu mai multe acte brutale - vedem valuri de atacuri cu rachete lansate în mod intenţionat asupra civililor şi infrastructurii civile, care lovesc case, spitale şi reţele de electricitate”, a completat Stoltenberg.
„Pentru Ucraina este groaznic ceea ce se întâmplă”
El a adăugat că sunt momente complicate pentru toată lumea, dar pentru Ucraina este „groaznic” ceea ce se întâmplă.
„Este un lucru groaznic pentru Ucraina. Dar sunt momente complicate şi pentru noi, în Europa şi pentru alte ţări din lume. Este adevărat, cu toţii plătim preţul pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, dar preţul nostru este în bani, în timp ce ucrainenii plătesc cu sânge. Dacă îl lăsăm pe Putin să câştige, cu toţii vom plăti un preţ mult mai mare, în anii ce vor veni, deoarece domnul Putin şi alţi lideri autoritari vor învăţa atunci că pot să îşi atingă scopurile folosind forţă brută. Aşa că vor fi încurajaţi să folosească şi mai multă forţă, în alte dăţi. Asta va face lumea noastră mai periculoasă şi ne va face pe noi toţi mai vulnerabili”, a subliniat oficialul NATO.
„Este în interesul nostru de securitate pe termen lung să susţinem Ucraina”, a reiterat Stoltenberg.
Forumul Aspen, ajuns la cea de a unsprezecea ediţie, va avea loc marţi şi miercuri la Bucureşti, iar printre participanţi se numără şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Ediţia din 2022 are loc în contextul războiului din Ucraina, care a afectat lumea întreagă, atât din punct de vedere economic, cât şi al securităţii. Efectele acestuia sunt resimţite puternic în ce priveşte: preţurile din energie, lanţurile de aprovizionare, industria de apărare, preţurile de consum. Efectele umanitare ale războiului reprezintă principala problemă. Nu se anticipează că activitatea militară se va încheia curând, iar durata războiului nu va face decât să adâncească multiplele crize. Deşi dificilă, nu este prematură o discuţie despre reconstrucţie, care să implice stabilizarea Ucrainei şi a regiunii, ca o condiţie prealabilă pentru acţiuni viitoare”, se arată într-un comunicat postat pe site-ul Institutului Aspen.
Forumul Aspen, la Bucureşti. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, prezent la eveniment
Printre cei care vor lua cuvântul în cadrul evenimentului sunt anunţaţi: secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, ministrul turc al Afacerilor Externe, Mevlut Cavusoglu, ministrul ceh al Afacerilor Externe, Jan Lipavsky, ministrul canadian al Afacerilor Externe, Melanie Joly, vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja.
Evenimentul este organizat de Institutul Aspen România şi German Marshall Fund of the United States, cu susţinerea NATO, fiind cofinanţat de Uniunea Europeană şi USAID.
Tot marţi şi miercuri, la Bucureşti are loc Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Forumul de Securitate Aspen (ASF) este cea mai importantă conferință de securitate națională și politică externă din Statele Unite. Prezentat de Aspen Strategy Group, ASF a oferit în ultimii 14 ani un cadru public nepartizan pentru liderii naționali și mondiali pentru a discuta despre problemele cheie de securitate națională și de politică externă ale zilei.
