Miniștrii apărării din 30 de țări s-au reunit joi la sediul NATO într-o întâlnire a așa-numitei „Coaliții a celor dispuși”, convocată de Franța și Marea Britanie.
Scopul întâlnirii a fost discutarea planurilor pentru înființarea unei forțe de reasigurare destinată Ucrainei, menită să acționeze ca factor de descurajare împotriva unei potențiale agresiuni ruse.
Planuri avansate pentru o forță de reasigurare în Ucraina, dar multe detalii rămân nedefinite
„Planificarea noastră este reală și substanțială. Avem obiective clare pentru Ucraina”, a declarat secretarul britanic al apărării, John Healey, în deschiderea reuniunii. El a subliniat că obiectivul principal este „să ne concentrăm pe cum poate funcționa planificarea operațională a coaliției și să ne asigurăm că suntem complet pregătiți în momentul în care se va încheia un acord de pace – fără a uita, însă, că războiul continuă și milioane de ucraineni trăiesc zilnic această realitate”.
Discuții în desfășurare privind amploarea misiunii și contribuțiile țărilor
Întâlnirea urmează unei vizite recente a oficialilor militari francezi și britanici la Kiev, unde s-au întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, ministrul apărării Rustem Umerov și liderii militari ucraineni pentru a discuta despre planificarea misiunii.
Președintele francez Emmanuel Macron, care a prezidat un summit anterior pe această temă, a precizat că forța ar putea fi desfășurată în orașe „strategice” din Ucraina, iar vizita în țară are scopul de a identifica cele mai potrivite locații. Totodată, Macron a menționat că nu toate cele 33 de delegații participante la summit au fost de acord să ia parte la misiune și că sprijinul nu se va limita la forțe terestre, navale sau aeriene, ci va include și logistică și capacități de informații.
Polonia și Grecia, de exemplu, au declarat că nu pot furniza trupe, invocând amenințările din partea Belarusului și Turciei. Miniștrii prezenți la reuniune au evitat să comenteze câți soldați ar putea fi trimiși și în ce interval de timp.
Ministrul apărării din Letonia, Andris Sprūds, a afirmat că „deja vedem unele progrese semnificative” și că toate țările participante simt „un sentiment de urgență”. El a adăugat că participarea va depinde de „parametrii” unui eventual acord de pace, iar Letonia nu exclude trimiterea de trupe pe teren, atâta timp cât apărarea sa la granița cu Rusia nu este slăbită.
