Cifre-record au fost anunțate pentru bugetul pe anul 2024, iar guvernanții au subliniat capitole precum sănătatea, educația, sau transporturile. Însă, în unele cazuri, lipsesc sursele de finanțare. Astfel, există diverse riscuri în cazul acestei construcții bugetare, care vine în an electoral.
În direct la Euronews România, analistul financiar Adrian Codârlașu a explicat că deficitul financiar anunțat de Guvern este unul optimist și aproape imposibil de atins, adică acel 4,5% din PIB. Iar greul vine abia în 2025.
Deficitul financiar pentru 2024 și 2025 va fi mai mare decât cel preconizat
Adrian Codârlașu, analist financiar: "Deficitul bugetar o să fie semnificativ mai mare decât prognoza inițială a Guvernului. Anul acesta probabil vom termina undeva la 6, poate chiar puțin peste 6 la deficitul bugetar.
Anul viitor, din păcate, tot în jur de 6 ne vom învârti. Ultima proiecție de toamnă a Comisiei Europene vedea 5,3 deficit bugetar anul viitor, dar asta era înainte de noile cheltuieli asumate, adică creșteri de salarii și pensii, deci ne vom îndrepta tot spre 6.
Iar șocul principal, pe partea de cheltuieli, va fi complet în 2025. Atunci va fi, de asemenea, deficitul bugetar peste 6 și probabil atunci se vor lua măsuri pentru reducerea lui, în sensul de majorare puternică a taxării."
Însă Guvernul spune că și-a făcut planurile și că dorește o reducere a evaziunii, aspect pe care se bazează Executivul. Numai că, nici în acest caz, socotelile ar putea să nu se potrivească.
Adrian Codârlașu, analist financiar: "Partea de reducere a evaziunii, unde România este campioană, se va reduce, dar cu condițiile unor investiții în sisteme informatice pentru ANAF, iar ulterior, pregătirea pentru personalul ANAF, urmată de controale ale ANAF. Deci nu văd o creștere a colectării undeva mai devreme de doi ani, dacă ne apucăm acum."
Are România nevoie de un împrumut de la FMI?
Adrian Codârlașu, analist financiar: "Nu ar trebui (n.r.: un alt împrumut al României). FMI realizează analize periodice ale economiei românești și în sensul acesta este vizita la București. Aceste analize pot veni și cu recomandări, dar recomandările nu sunt obligatorii atât timp cât nu avem acord de finanțare.
Doar în momentul în care ne asumăm un acord de finanțare cu FMI și atunci devine obligatoriu. Atât timp cât vom lua bani din PNRR și din Fondul de Coeziune, nu ar trebui să avem probleme fiscale sau cu balanța de plăți.
Dar deficitele fiind ridicate, ele trebuie finanțate, mai vin la scadență și împrumuturile vechi, deci trebuie o finanțare destul de mare a cheltuielilor guvernamentale, vom plăti dobânzi mai mari. Însă atât timp cât ne ținem de aceste două proiecte europene, PNRR și Fondul de Coeziune, ar trebui să fim în regulă.
Dar având asemenea deficite, unele dintre cele mai mari din UE, ne asumăm un risc la nivel macroeconomic, în sensul că, dacă se întâmplă ceva rău pe piața internațională, o aversiune puternică la risc, atunci avem probleme. Dacă avem noroc și nu se întâmplă un eveniment extrem pe piețele internaționale, nu ar trebui să avem nevoie de FMI."
Când pot fi văzute rezultatele digitalizării
Guvernul a anunțat că se va investi masiv și în așa-zisa digitalizare a României. Se va implementa facturarea electronică obligatorie pentru toate tranzacțiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul României. Iar termenul aplicării măsurii este până la 31 decembrie 2026. Însă rezultatele nu se vor vedea în 2024.
Adrian Codârlașu, analist financiar: "Pentru că toate aceste sisteme, pentru a fi implementate în acest timp, necesită testare. Practic, sunt niște baze de date extrem de mari, ANAF are acces la toate tranzacțiile din sistemul financiar din România și din celelalte țări ale UE, la toate contractele de muncă, la bilanțurile companiilor și, de asemenea, și la fluxurile dintre companii, prin acest nou program, e-factura.
Un om nu poate analiza toate aceste date și a le pune în legătură, însă o mașină, da. Mașina trebuie însă antrenată să poată să facă aceste verificări și să dea semnale unde și cine ar trebui verificat de către inspectorii ANAF. Acest lucru nu se face de pe o zi pe alta. A pune sistemul ăsta la punct va dura probabil cel puțin un an. Și apoi a antrena ANAF și a face sistemul să funcționeze va dura cel puțin o jumătate de an. Deci mai devreme de doi ani, nu avem cum să vedem rezultate palpabile. Însă apoi, da, va avea rezultate bune un asemenea sistem în combaterea evaziunii fiscale".
