Aproape 70.000 dintre cei 120.000 de armeni au plecat din regiunea Nagorno-Karabah, după ce Azerbaidjan a intervenit militar săptămâna trecută în eclava separatistă. În direct la Euronews România, Varujan Vosganian, președintele Uniunii armenilor din România, a avertizat că până la sfârșitul săptămânii întreg statul autoproclamat va fi depopulat, motiv pentru care ”România ar trebui să se implice în ajutoarele umanitare” pentru armeni.
În direct la Euronews România, Varujan Vosganian a amintit că regiunea Nagorno-Karabah este de mii de ani un teritoriu armean, însă eclava a rămas izolată, în condițiile în care Azerbaijdanul profită de ”influența pe care o are asupra Europei ca furnizor de gaz și petrol”.
”Acel teritoriu a fost de mii de ani armean și odată cu disoluția Uniunii Sovietice armenii au crezut că pot accede la independență. Opinia publică internațională nu a fost de acord cu aplicarea principiului autodeterminării popoarelor.
Enclava a rămas izolată ca un stat autoproclamat, iar în clipa de față Azerbaidjanul profitând de influența pe care o are asupra Europei ca furnizor de gaz și petrol, profitând de slăbiciunea Rusiei ocupată cu războiul din Ucraina, a ocupat practic regiunea Nagorno-Karabah”, a mai spus Varujan Vosganian.
Fostul deputat a amintit că zeci de mii de armeni au murit în anii '20 în Baku, ”iar după 1988 practic toată populația armeană din Azerbaidjan, cu excepția Karabahului, a plecat de acolo”. ”Jumătate de milion de armeni din Azerbaidjan a trecut în Armenia sau în alte foste republici ale URSS”, a precizat Vosganian.
”Armenii nu au nicio încredere în garanțiile de securitate pe care încearcă să le ofere Aliev, președinte azer. (...) În trei zile, aproape 70.000 din cei 120.000 au plecat deja sau sunt pe drum de plecare. Probabil că în câteva zile Nagorno-Karabah va rămâne depopulat.
Este, după părerea mea, o pată pe obrazul Europei democrate și creștine modul în care acest teritoriu armenesc a fost lăsat practic de izbeliște într-un joc conjunctural de interese economice”, a mai spus fostul ministru.
Varujan Vosganian vrea ca România să ofere ajutoare armenilor care au fugit din Nagorno-Karabah
”Problema se pune a ajutorului umanitar pentru acești oameni. Cred că și România ar trebui să se implice în ajutoarele umanitare și se pune problema uriașului patrimoniu cultural care există în Karabah - biserici de aproape 2.000 de ani, alte monumene de cultură.
Avem experiența tristă a altui teritoriu armenesc care a fost ocupat de Azerbaidjan după primul Război Mondial - Nahicevan. Acolo azerii au distrus toate monumentele armenești; cimitire, cu cruci de piatră, patrimoniu UNESCO.
Dacă socotim că din cei 120.000 de etnici armeni, în trei zile au plecat aproape 70.000, probabil că până la sfârșitul săptămânii Karabah va rămâne de populat. Va fi un teritoriu creștin, ocupat de către musulmani”, a mai precizat Varujan Vosganian.
Exodul armenilor din Nagorno-Karabah. Țările în care se refugiază
”Cea mai mare dintre ei se vor opri în Armenia. Probabil că sunt alții care au rude în alte țări ale fostei URSS. Există comunități importante în Rusia. În Rusia sunt aproape 1,5 milioane de armeni, în Ucraina erau aproape jumătate de milion și în rest în Moldova, în România.
Am avut câteva contacte cu Guvernul României și o să avem săptămâna viitoare contacte la nivelul Ministerului de Externe ca să primim garanții cu privire la implicarea României în ajutorul umanitar pentru acești oameni”, a concluzionat fostul deputat, la Euronews România.
Pericolul unui exod în masă
Un exod în masă ar putea schimba echilibrul delicat al puterii în regiunea Caucazului de Sud, locuită de un mozaic de etnii şi străbătută de conducte de petrol şi gaze, unde Rusia, SUA, Turcia şi Iran îşi dispută influenţa.
Victoria Azerbaidjanului de săptămâna trecută pare să pună capăt unuia dintre "conflictele îngheţate" vechi de zeci de ani, datând de la destrămarea Uniunii Sovietice. Preşedintele azer Ilham Aliev a declarat că 'pumnul său de fier' a aruncat în negura istoriei ideea unui Karabah etnic armean independent şi că regiunea va fi transformată într-un "paradis" ca parte a Azerbaidjanului.
Nagorno-Karabah, numit de armeni Arţah, se află într-o zonă care, de-a lungul secolelor, s-a aflat sub stăpânirea perşilor, turcilor, ruşilor, otomanilor şi sovieticilor. A fost revendicat atât de Azerbaidjan, cât şi de Armenia după căderea Imperiului Rus în 1917. În perioada sovietică, a fost desemnată ca regiune autonomă în cadrul Azerbaidjanului.
Odată cu destrămarea Uniunii Sovietice, etnicii armenii din Nagorno-Karabah au ieşit de sub controlul Baku şi au capturat teritoriile învecinate în ceea ce este cunoscut sub numele de primul război din Karabah. În perioada 1988-1994, aproximativ 30.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion de oameni, majoritatea azeri, au fost strămutaţi.
În 2020, după zeci de ani de ciocniri, Azerbaidjanul, sprijinit de Turcia, a câştigat un al doilea război decisiv de 44 de zile în Karabah, recâştigând teritorii din enclavă şi din împrejurimi. Acest război s-a încheiat cu un acord de pace mediat de Rusia, pe care armenii o acuză că nu l-a garantat.
Azerbaidjanul, cu populaţie majoritar musulmană, a declarat că armenii, care sunt creştini, pot pleca dacă doresc din Karabah.
