Luptătorii români din Republica Democrată Congo au fost evacuați în siguranță din zonele de conflict, după ce fuseseră capturați de rebelii M23, așa cum a anunțat Ministerul Afacerilor Externe. Împrejurările care au dus la situația critică în care s-au regăsit românii ridică, totuși, semne de întrebare.
Euronews România a reușit să afle detalii direct de la militari cu contracte care i-au dus tocmai în zonele fierbinți de la granița cu Rwanda: Goma și Bukavu.
Miercuri, unul dintre cei care au părăsit zona de conflict ne-a trimis un clip video în care apare avionul cu care unul dintre șefii românilor - spunea acesta - ar fi „fugit cu banii”oamenilor .
- Informațiile provin din surse a căror identitate o vom păstra anonimă. Totodată, pentru că MAE a comunicat doar în limita posibilităților - vorbim, totuși, despre o situație de criză - momentele în care s-ar fi produs toate aceste evenimente sunt greu de verificat pe căi oficiale, iar acuratețea faptelor descrise aproape imposibil de confirmat. Totuși, am ales să publicăm cele două variante ale evenimentelor pentru că relatează, în mare, despre același episod al evacuării românilor din zonă - orele de dinainte, în special. Multe elemente sunt comune cu ce știm deja că s-a întâmplat, ce rezultă din informațiile oficiale și din imaginile surprinse de fotoreporterii de război care acoperă subiectul în zonă.
Între timp, o altă sursă Euronews România, tot din rândul participanților la misiune, a povestit propria variantă a așa-zisei „fugi cu bani”. Este vorba chiar despre unul dintre instructorii militari din RD Congo, care a vorbit sub protecția anonimatului.
Povestea așa-zisei fugi cu banii soldaților. Cum descrie episodul un instructor militar român din Goma
Instructor militar: „Băieții care au fost în acea aeronavă au anunțat plecarea lor, cu 24 de ore înainte, la nivelul conducerii, în speță pe acel domn Timofti (n.r.: Constantin Timofte, șeful luptătorilor români din Congo). Ei și-au luat bilete personal, cu zborul de linie civilă comercială Ethiopian Airlines, pentru data de duminică, în jurul orei locale 3:40 dupămasă. Sunt și dovezi, băieții au biletele luate și a fost anulat zborul.
Să revenim în acea zi de duminică dimineață, unde se scrie că, la 6 dimineața, cineva ar fi fugit cu banii, unul din șefi. O să mergem de la început. Acei 7 băieți, care, de toți, au fost '9 plus 2'. Din interiorul lor, vă spun exact cum a fost. Acei 7 oameni și-au luat bilete de avion, pe banii lor, să plece acasă, pentru că au preferat să plece înainte să evolueze lucrurile în rău. S-au dus, dimineața, la aeroport, cum se face întotdeauna, și-au lăsat bagajele la ofițerul congolez responsabil cu bagajele și au ajuns undeva la ora 7 și jumătate la aeroport. Au lăsat acolo bagajele, după care am înțeles că băieții s-ar fi întors la hotel, urmând să fie rechemați de cei de la aeroport, exact cum se făcea până acum, când se mergea pe linie civilă.”
Foști militari, românii luptau în armata privată a lui Horațiu Potra. Armata statului RD Congo i-a contractat pentru a executa misiuni de instruire a soldaților africani - extrem de slab pregătiți și echipați, potrivit unei alte surse, care ne-a explicat că, în cel mult zece minute, ar fi capitulat oricum în fața rebelilor - și alte misiuni de securitate în zonă.
Rebelii din gruparea M23 au reușit să preia controlul unor puncte-cheie din regiunea Nord-Kivu, precum Goma ori Bukavu. Armata congoleză ar fi refuzat să lupte, potrivit altei surse Euronews România. Astfel, trupele de mercenari români s-au văzut nevoite să se predea. Inițial, încercaseră să se adăpostească într-o bază ONU dar și în alte locuri pe care le considerau sigure din Goma.
În ultimii doi ani, rebelii M23, susținuți de Rwanda și conduși de etnici Tutsi, au câștigat teren în luptele din zonă. Forțele militare din RD Congo au apelat la armate private, precum cea a lui Horațiu Potra.
Reporter: „Înțeleg că situația s-ar fi deteriorat la un moment dat..”
Instructor militar:: „Situația era deteriorată începând cu data de 21 (n.r. ianuarie), doar că lucrurile au evoluat negativ. Eu o să mă rezum doar la partea de duminică, din data de 26, până în 27, dar lucrurile au început în ziua de 21, când rebelii au ocupat acel sat Sake, la vest de orașul Goma, au coborât în sat și au început să atace pozițiile militarilor congolezi.
Revenind în ziua de 26, lucrurile au evoluat în datele de 21, 22, 23, 24, 25, au evoluat foarte rău. Toate semnalele au fost în teren, cum că acei militari vor trăda sau se vor retrage de pe poziții, nemaiputând continua acea defensivă."
Zbor de evacuare doar până în capitala Kinshasa. Spre Istanbul și, apoi, Otopeni, soldații ar fi mers pe banii lor
Instructor militar: ”Revenind la partea de duminică, vă spuneam că acei băieți s-au întors la hotel. Un domn dintre ei le-a zis oamenilor că nu simte lucrurile bine și să meargă la aeroport și să aștepte acolo. Au hotărât toți șapte să plece la aeroport.
Acolo au fost anunțați, de către ofițerul congolez, că acel zbor Ethiopian Airlines, pe linia Goma-Addis Abeba-Istanbul, Istanbul-Otopeni, a fost anulat și să-și ia bagajele de acolo. În acel moment, am înțeles că tot acel domn român ar fi contactat ofițerul congolez, pentru a încerca să facă rost de alt avion, indiferent pe ce linie, să plece din Goma. Era deja ora 10:30.
În jurul orei 11, au primit răspunsul, un ofițer congolez ar fi găsit un avion IL-76, cum apare pe filmare, și s-a trecut la îmbarcare. Era o companie din Belarus, o companie care făcea transport pentru armata congoleză, transport de militari și echipament. Oamenii au început să se îmbarce în avion.
În acel moment, un alt coleg care se afla în preajma lor - iar unul dintre ei a filmat - a zis că vrea și el să plece. Acel coleg și-a lăsat acolo vesta și arma și s-a urcat și el în avion, a avut pașaportul la el. Deja s-au făcut opt colegi. Urcând colegii în avion, ar fi fost sunat un alt domn de la hotel, care era lăsat în locul celui care era șef de hotel - anunțase cu 24 de ore înainte plecarea conducerii - și a fost sunat să se mai gândească sau să vină de urgență la avion, că mai este un loc și se poate pleca de pe Goma. Acel coleg a venit de urgență la aeroport. Locurile au fost limitate deoarece în acel avion urmau să fie îmbarcați, în altă locație necunoscută de acei domni la momentul ăla, 300 de militari care urmau să fie duși către capitala Kinshasa.
Acel băiat a venit în trombă, de urgență, la aeroport. Se vede și mașina cum și-a parcat-o acolo. A venit în spatele avionului, a fost observat de către echipaj, a urcat, iar acel avion a decolat în jurul orei 12:45 de pe Goma, cu destinația aeroportului din Kindu, provincia Maniema. După ce au îmbarcat și alți 250 de militari congolezi, undeva în jurul orei 5 seara, local, au aterizat pe capitala Kinshasa, unde acei domni, pe banii lor, au luat altă aeronavă, Turkish Airlines, și au plecat, în jurul orei 3 dimineața, din Kinshasa, cu destinația Istanbul, respectiv Otopeni. Au ajuns în România luni seara, la ora 8."
Reporter: : „În toată această ecuație apare și problema cu banii a 165 de oameni."
Instructor militar:: „Țin să menționez că, în acel hotel, la momentul transmiterii, nu erau mai mult de 120 de oameni, cu mențiunea că toți banii, salariile, erau păstrați în alt hotel, în altă concesiune, de către coordonatorul sau înlocuitorul lui H.P, pe nume Timofti.
Niciun șef de concesiune nu avea mai mult de 9.000 de dolari pe mână. Iar la momentul ăla, al doilea șef care a fost lăsat a avut la el în jur de 8.000 de dolari. Ăia au fost toți banii. Alți bani pe care i-au avut colegii, din câte mi-au menționat ei - alți băieți nu au primit niciun ban - nu au fost. Iar controlul, la Otopeni, a fost făcut în conformitate și cu declarații date la Otopeni. Deci nu aveau de unde să apară aceste sume astronomice care nu stăteau la șefii de hotel sau la șefii de concesiune. Acei bani stăteau doar la coordonatorul principal, care avea seif în hotelul pe indicativ C1. Deci nici vorbă de sumele alea, nici vorbă că erau 165 de oameni. Acei oameni, cei 120, făceau parte din colectivul hotelului numărul 2. Erau români. Plus încadrați cu alți militari congolezi cu care se trăia împreună."
Reporter:: „În această problemă, MAE când a intervenit, mai exact? E o succesiune de zile pe care mi-o povesteați."
Instructor militar: „Eu nu mai știu, pentru că băieții, odată ce au ajuns în România, nu au mai avut habar de când a pornit acel ajutor. Probabil duminică seara sau marți dimineață."
Militarii români din RD Congo, implicați doar în misiuni de apărare și instruire
În jur de 290 de soldați români cu contract se aflau în RD Congo înainte ca rebelii M23 să cucerească teritoriile de lângă granița cu Rwanda. Surse din rândul luptătorilor susțin, însă, că, în ultimii ani, ar fi existat momente în care prezența românească era de trei ori mai mare.
Instructor militar: ”Acei foști militari români de acolo, foști legionari, nu au condus acțiuni ofensive acolo, asta vă pot spune sută la sută. Acei militari doar s-au apărat acolo. Dar misiunea principală a fost de instruire a militarilor congolezi.
Că termenul e în zona gri, mercenar, contractor, o să vă las pe dvs să decideți. Dar vă spun sigur că nu poți să devii așa...nu există mercenariatul ăsta, ca și definiție clară, sau contractor militar. Îmi spunea cineva că, dacă ești din Vest, ești contractor, iar dacă ești din est, ești mercenar. O să vă las pe dvs să decideți cum suntem și unde suntem sau unde am fost sau unde au fost alții.”
Luptătorii lui Horațiu Potra aveau misiuni în Bukavu, Goma, și capitala Republicii Democrate Congo, Kinshasa. De altfel, Potra ar fi încercat el însuși să ajungă în zona Nord-Kivu pentru a-i recupera pe românii rămași în urmă.
Miza conflictului: aur „rwandez” pentru Emirate, metale prețioase pentru baterii
Potrivit Reuters, rebelii, pe care Rwanda neagă că îi sprijină, au fost de multă vreme finanțați, cel puțin parțial, din comerțul ilicit cu minerale. Veniturile grupării au explodat, după ce M23 a cucerit zona Rubaya, bogată în coltan, în aprilie 2024, au descoperit experții ONU.
RD Congo este cel mai mare producător mondial de tantal și cobalt, componente-cheie pentru bateriile vehiculelor electrice și telefoanelor mobile, Tot aici, se regăsesc zăcăminte semnificative de coltan și aur.
„Exporturile de minerale din Rwanda depășesc acum un miliard de dolari pe an”, spune Jason Stearns, politolog la Universitatea Simon Fraser și fost investigator al ONU, intervievat de Reuters.„Este aproximativ dublu față de acum doi ani. Și nu știm cât, dar o bună parte din asta provine din RD Congo”.
Rebelii au capturat recent orașul minier Lumbishi, din provincia Kivu de Sud.
Numbi, o zonă minieră de est din Kivu de Sud, bogată în aur, turmalină și staniu, tantal și wolfram - așa-numitele minerale 3T utilizate în computere și telefoane mobile - este, de asemenea, sub amenințare.
Cel mai probabil, destinația finală pentru aurul „rwandez” este Dubai, spun experții.
În 2023, Emiratele Arabe Unite au declarat că importă aproximativ 885 de milioane de dolari în aur din Rwanda, o creștere cu 75% față de media precedentă de cinci ani, potrivit unei analize Reuters a datelor Comtrade ale ONU.
Rwanda nu este un mare producător de aur.
Cum a adus Horațiu Potra armata în zonă
Conflictele din zonă sunt mai vechi,dar s-au intensificat după genocidul din Rwanda, din 1994, când etnicii Hutu, considerați extremiști, au ucis mulți etnici Tutsi. Ulterior, etnicii Hutu au fost înlăturați de la putere de către Tutsi, susținuți de președintele Rwandei, Paul Kagame.
El se află la putere din anul 2000.Paul Barril, fostul adjunct al unității de elită „Groupe d’Intervention de la Gendarmerie Nationale”, este suspectat că ar avea legătură cu genocidul din Rwanda. El este cel care a ales compania lui Horațiu Potra. Barril este acuzat că ar fi furnizat arme și grupări de mercenari regimului extremist Hutu. Potra a fost, mai întâi, garda de corp a lui Barril, care l-ar fi ajutat apoi să devină șef al gărzilor de corp pentru fostul emir al Qatarului, conform Hotnews.
Într-un raport ONU din 2023, se arată cum compania militară privată a lui Horațiu Potra a semnat un contract cu guvernul din Kinshasa, în noiembrie 2022. Potra a angajat apoi în jur de 1.000 de luptători români și moldoveni. „Instructori militari”, așa cum a precizat el însuși, în august 2024.
