Mark Rutte este „un politician extrem de priceput în menținerea la putere”, spune, pentru Euronews România, politologul Mariken van der Velden, profesor de comunicare politică la Vrije Universiteit Amsterdam, dar și unul dintre experții la care presa internațională apelează mai de fiecare dată când sunt alegeri în Țările de Jos. Van der Velden ne explică ce rol joacă România și aderarea la Schengen în strategia celui mai longeviv premier olandez.
Aflat la putere încă din 2010, Mark Rutte conduce, în prezent, o coaliție de guvernare alcătuită din patru formațiuni politice: una este a sa, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație, iar celelalte trei sunt Alianța-Creștin Democrată, Democrații 66 și Uniunea Creștină.
„În martie vor avea loc alegeri locale, care influențează indirect componența Senatului. Dacă va ceda prea mult teren extremei drepte, lui Rutte îi va fi dificil să guverneze. Nu este un populist, dar intră în jocul politic cu aceeași retorică, pentru a se asigura că nu pierde (prea multe) voturi în fața multor partide populiste”, ne-a declarat Mariken van der Velden. Așa se explică, în parte, poziția sa privind aderarea României la Schengen, adaugă profesoara.
Pericolele propagandei extremiste: de la Schengen pentru români, la „case și joburi pentru români”
În protocolul partidelor aflate la guvernare în Țările de Jos, nu există nicio referire la Schengen, în schimb apar pasaje importante despre migrație. La dreapta spectrului politic și la nivelul populației, pare să existe o confuzie voită între extinderea spațiului Schengen și acest fenomen.
Am incercat să aflăm de la Mariken van der Velden dacă inclusiv Mark Rutte alimentează această confuzie. „După marea extindere a UE din 2004, în Țările de Jos a existat o opinie negativă despre UE, care chiar s-a amplificat, a devenit și mai și. Retorica lui Rutte ar fi că, având în vedere starea economiei olandeze, vom asista la o migrație a forței de muncă în Țările de Jos și că olandezilor li se vor fura locurile de muncă. Mai mult, dacă luăm în calcul și criza imobiliară, el ar fi într-o poziție politică dificilă, deoarece dreapta populistă ar susține - în apropierea alegerilor - că Rutte dă case românilor, în timp ce olandezii care muncesc din greu sunt lăsați literalmente în stradă”, a precizat politologul.
Mark Rutte nu este un populist, dar intră în jocul politic cu aceeași retorică
Este o retorică pe care românii au mai auzit-o, în trecut, din partea altui politician olandez, extremistul Geert Wilders. „Limbajul lui Rutte este adesea mai civilizat decât al lui Geert Wilders sau al altor lideri populiști olandezi. Cu toate acestea, ceea ce are în comun cu respectivii este că, în special în discursurile publice ori dezbaterile televizate, Rutte poate, la rândul lui, să simplifice prea mult probleme complexe, precum și să arate cu degetul vinovații”, ne-a mai spus Mariken van der Velden.
Ce poate face România pentru a-l convinge pe Mark Rutte
Mark Rutte își dorește o economie care să funcționeze „ca unsă”, în contextul în care țara sa se confruntă cu un deficit de forță de muncă. Este o oportunitate pe care România și celelalte țări o pot folosi pentru a susține că extinderea Schengen și „o UE mai deschisă ar putea ajuta toate țările din UE”, mai ales în plan economic, apreciază Mariken van der Velden.
Ea atrage atenția că Mark Rutte va fi, în continuare, foarte atent să nu piardă teren în propriul partid și în coaliția de la Haga. Și are o strategie care a funcționat foarte bine din anul 2010 încoace.
„Pe plan intern, el s-a asigurat că potențialii concurenți au primit posturi ministeriale în care nu puteau decât să eșueze (o strategie foarte asemănătoare cu cea a Angelei Merkel). S-a asigurat, astfel, că rămâne singura opțiune viabilă în cadrul partidului, pentru a candida la alegeri. În afara partidului, deci în cadrul coalițiilor, se presupune că este un foarte bun manager al intereselor conflictuale, precum și un foarte abil comunicator: deseori îi lasă pe ceilalți oficiali guvernamentali să explice de ce Țările de Jos se află într-o situație dificilă (din punct de vedere economic, n.r.), iar el însuși prezintă soluția, calea de ieșire din impas. Astfel, Mark Rutte se asigură că oamenii proiectează problemele către alte partide, iar soluțiile - către partidul său”, explică Mariken van der Velden.
Ce a spus premierul olandez în România și în Parlamentul de la Haga
Țările de Jos nu sunt „în principiu” împotriva aderării României la Schengen, declara, în octombrie, premierul Mark Rutte, la Cincu, într-o conferință de presă susținută împreună cu președintele Klaus Iohannis.
„România a făcut foarte mulţi paşi în direcţia bună în ultimii ani. În acelaşi timp, zicem noi că poate fi vorba de aderarea la Schengen când toate condiţiile sunt îndeplinite. Avem şi un mecanism de monitorizare, avem şi Mecanism de Cooperare şi Verificare. Paşii următori vor veni, trebuie să vedem ce urmează în această procedură şi, după aceea, o să vorbim mai departe, dar Țările de Jos nu sunt, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, a subliniat Rutte.
Câteva zile mai târziu, premierul olandez declara, în Parlamentul de la Haga, că România și Bulgaria pot adera la Schengen când sunt pregătite și făcea o referire la actualizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare.
Țările de Jos nu sunt, în principiu, împotriva aderării României la Schengen
Între timp, Comisia Europeană a decis că MCV poate fi ridicat în cazul României. Progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător, se arată în raportul de marţi al Executivului UE, care precizează că nu va mai monitoriza România în cadrul MCV.
În prezent, dintre ţările membre ale UE, doar Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda şi România nu fac parte din spaţiul Schengen, care include, de asemenea, patru state ce nu sunt membre ale blocului comunitar: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein.
