Spectacole de lumini, bilete de sute de euro, scene multiple, ținute care atrag privirile - sunt atribute ale festivalurilor așa cum le știm astăzi.
De la generația hippie care se bucura de muzică pe un câmp, festivalurile au ajuns o adevărată industrie – cu sume uriașe investite în organizare, dar și câștiguri pe măsură.
În 1969, Woodstock a adunat aproximativ 400.000 de oameni
La jumătatea secolului 20, festivalurile de jazz organizate în Newport sau Monterey, Statele Unite, puneau bazele unor evenimente culturale moderne, care aveau un public numeros, dar nu și notorietate. Dacă am întreba, 100 de oameni ”care a fost primul festival de muzică?” probabil cei mai mulți ar răspunde Woodstock.
În 1969, evenimentul hippie organizat tot în Statele Unite a reușit să adune aproximativ 400.000 de oameni în jurul muzicii lui Jimi Hendrix, Janis Joplin și The Who, printre alții.
Ellen Shelburne, participant la Woodstock, 1969: A fost un moment cu adevărat profund din viața mea, din toate punctele de vedere. Atmosfera de aici este neschimbată: primitoare, deschisă, prietenoasă, calmă și liniștitoare. E greu să găsești asta în zilele noastre.
În trecut, festivalurile adunau oameni în jurul unor idei
Marile festivaluri ale secolului trecut erau manifestări culturale și sociale, adunau oamenii în jurul unor idei – de la disoluția claselor sociale, la pacifism.
În prezent, marile festivaluri nu mai au încărcătură ideologică – oamenii merg la Tomorrowland sau Coachella doar pentru că vor să se distreze. Una dintre preocupările principale ale organizatorilor o reprezintă câștigurile financiare.
Industria festivalurilor, în plină dezvoltare și în România
De altfel, dacă în urmă cu 55 de ani, reușita Woodstock de a atrage sute de mii de oameni era revoluționară, acum a devenit „normalitate” în multe dintre marile orașele lumii.
În România, evenimentele mari ca UNTOLD, NEVERSEA și SAGA angrenează, anual, sute de milioane de euro în circuitul economic al țării.
