Grupul Enel şi-a planificat pentru anul viitor plecarea din România, potrivit unui raport prezentat presei cu ocazia conferinţei Capital Markets Day.
Enel a anunţat că intenţionează să vândă active în valoare de 21 de miliarde de euro (21,51 miliarde de dolari) pentru a-şi reduce datoria netă, urmând să se concentreze pe prezenţa sa în şase ţări, conform strategiei actualizate a celei mai mari companii italiene de utilităţi prezentate marţi.
Cea mai mare parte a planului de vânzare de active - care vizează printre altele active din România şi Peru - va fi realizată până la finalul lui 2023.
Enel vrea să obţină 21 de miliarde de euro din vânzările de active
Enel SpA intenţionează să vândă active în valoare de 21 de miliarde de euro (21,51 miliarde de dolari) pentru a-şi reduce datoria netă, urmând să se concentreze pe prezenţa sa în şase ţări, conform strategiei actualizate a celei mai mari companii italiene de utilităţi prezentate marţi, transmite Agerpres.
Cea mai mare parte a planului de vânzare de active - care vizează printre altele active din România şi Peru - va fi realizată până la finalul lui 2023, a informat într-un comunicat compania.
Enel, care şi-ar putea vinde de asemenea portofoliul de gaze din Spania, vrea să ajungă la finalul lui 2023 la un nivel al datoriei nete de 51 - 52 miliarde de euro, de la 69 miliarde de euro la finalul lunii septembrie.
Profitul înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare (EBITDA) ar urma să crească la 22,8 - 22,9 miliarde de euro în 2025, de la un nivel de 19 - 19,6 miliarde de euro estimat în 2022.
De asemenea, compania controlată de stat intenţionează să investească aproximativ 37 de miliarde de euro în următorii trei ani, din care 60% va fi în capacitatea de generare a energiei, clienţi şi servicii, iar 40% în dezvoltarea reţelei.
Enel s-a angajat să recompenseze investitorii cu dividende de 0,43 euro pentru perioada 2023 - 2025, în creştere de la 0,40 euro în 2022.
Plecarea Enel nu ar trebui să afecteze clienții
Nu există niciun motiv pentru care vânzarea ar afecta clienţii. Ieşirea unei companii nu este o tragedie în sine, companiile vin şi ies.
Bogdan Chiriţoiu, președintele Consiliului Concurenței, a participat la conferinţa „Concurenţa în sectoare innovative” şi a fost întrebat de jurnalişti care vor fi efectele ieşirii Enel de pe piaţa din România.
El a arătat că, pe partea de furnizare, concurenţa are o importanţă redusă în această perioadă de criză energetică.
„Enel era un operator în expansiune şi am apreciat poziţia lor în piaţă. Se schimbă proprietarul, nu dispare compania. Vă dau exemplul CEZ, care se numeşte în continuare CEZ, deşi proprietarul nu mai este compania din Cehia, ci un fond de investiţii australian localizat la Londra. Dar clienţii au contract cu compania CEZ şi primesc serviciile CEZ. Nu există niciun motiv pentru care vânzarea ar afecta clienţii. Ieşirea unei companii nu este o tragedie în sine, companiile vin şi ies”, a spus Chiriţoiu, potrivit Agerpres.
Enel oferă servicii către trei milioane de clienți
Enel România este unul dintre cele mai mari companii de energie electrică din țară care se ocupă atât de furnizarea, distribuția și producția de energie.
Enel a intrat pe piața românească de energie în anul 2005 în urma privatizării companiilor Electrica Banat, Electrica Dobrogea, iar apoi Electrica Muntenia Sud.
Grupul are aproximativ 3.100 de angajați și oferă servicii către 3 milioane de clienți, în toată țara, potrivit Enel România.
Cu toate acestea, cetățenii nu vor fi afectați de decizia companiei și vor primi în continuare curent electric. Potrivit legislației în vigoare, livrarea va fi preluată de furnizorul de ultimă instanță. Furnizorii de ultimă instanţă sunt desemnaţi de ANRE în conformitate cu reglementările aplicabile şi au obligaţia să asigure furnizarea energiei electrice. Lista furnizorilor de ultimă instanță este actualizată lunar de ANRE și poate fi analizată aici.
Mai mult, clienții nu vor fi afectați nici din punct de vedere financiar. Potrivit OUG 119/2022, până la 31 august 2023 prețul energei electrice în România este plafonat. Astfel, indiferent de oferta furnizorului de ultimă instanță, prețul pe energia electrică nu poate fi mai mare decât prețul maxim plafonat.
Prețul de vânzare a electricității a fost plafonat la 450 de lei pe megawatt. Important pentru consumatori, însă, este că, în urma acestui act normativ, urmează să fie impus un preț maxim de un leu și 30 de bani pe kilowatt oră la factură.
