Preşedintele francez Emmanuel Macron le-a spus liderilor de partide reuniţi marţi la Palatul Elysee că ar vrea să numească un nou prim-ministru „în următoarele 48 de ore”, informează AFP, citând participanţi la reuniune.
Şeful statului a reunit în după-amiaza zilei de marţi liderii partidelor politice, exceptând stânga radicală şi extrema dreaptă, pentru a încerca să defrişeze drumul care i-ar permite numirea unui premier susceptibil să evite o nouă moţiune de cenzură.
Provenit din rândurile dreptei, fostul comisar european Michel Barnier, în funcţie de numai trei luni, a fost constrâns joi să demisioneze, după un vot de cenzură istoric în Adunarea Naţională a Franţei.
Spre surprinderea generală, Macron dizolvase Adunarea Generală în iunie, după deruta taberei sale în alegerile europene în faţa extremei drepte. Alegerile legislative anticipate au dus la o Adunare Naţională fragmentată în trei blocuri (alianţa de stânga, macroniştii şi dreapta, şi extrema dreaptă), fără majoritate absolută.
Anturajul lui Macron, care în ultimele zile a convocat reuniuni tabără cu tabără, şi-a exprimat speranţa că această reuniune colegială a şefilor de partide şi preşedinţi de grupuri parlamentare în aceeaşi sală a palatului prezidenţial va permite o avansare spre un „acord privind o metodă” pentru numirea unui nou şef de guvern.
La rândul lor, partidele de stânga au declarat că doresc ca această primă reuniune colegială să fie şi ultima.
„Dorim ca această dezbatere să nu se mai poată prelungi sub auspiciile sale, dintr-un motiv simplu, acela că (Macron) nu mai este astăzi în situaţia de a fi arbitru al eleganţei”, a comentat liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, sosind la palatul prezidenţial.
„Continuarea discuţiilor ar urma mai degrabă să aibă loc în Adunarea Naţională", a întărit lidera ecologiştilor, Marine Tondelier. Potrivit acesteia, nici nu se pune problema de a participa la un "guvern de 'interes general' cu LR (Republicanii, dreapta) sau cu macroniştii".
"Noi revendicăm, absolut logic (...) un premier de stânga", care să fie "deschis compromisurilor", a declarat Olivier Faure, în condiţiile în care alianţa de stânga Noul Front Popular (NFP) a câştigat legislativele.
Dilema politică: cine va fi noul premier?
Dacă socialiştii, ecologiştii şi comuniştii participă la reuniune, partidul radical Franţa Nesupusă (LFI), aliaţii lor din cadrul NFP, nu au fost invitaţi, provocând tensiuni între parteneri.
Ipoteza unui prim-ministru de stânga este considerată "puţin credibilă" de şeful deputaţilor LR, Laurent Wauquiez, care şi-a asigurat membrii de partid că întâlnirea de la Palatul Elysee nu poate fi decât o ocazie pentru a discuta despre "metoda pentru a obţine o non-(moţiune de) cenzură" şi "în niciun caz despre o participare la un guvern sau asupra unui program".
Partidul de extremă dreapta Adunarea Naţională (RN), forţa motrice în căderea guvernului Barnier, nu a fost nici el convocat marţi, la el ca LFI.
Presiunea de a numi rapid un nou şef al guvernului este legată în special de situaţia financiară a Franţei. Cu un deficit care ar urma să depăşească 6% din PIB anul acesta, Franţa etalează cea mai proastă performanţă dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, exceptând România, foarte departe de plafonul de 3% autorizat de UE.
În timp ce guvernul demisionar şi-a fixat obiectivul de a reduce deficitul public la 5% din PIB anul viitor, proiectul de buget nu a putut fi votat din cauza moţiunii de cenzură.
Un proiect de "lege specială", care ar permite statului să colecteze impozite începând cu 1 ianuarie, va fi prezentat miercuri în cadrul unui consiliu de miniştri prezidat de Michel Barnier, a precizat Palatul Elysee.
Această "lege temporară" fusese anunţată de Macron în alocuţiunea sa televizată, după trecerea moţiunii de cenzură împotriva guvernului, pentru a asigura "continuitatea serviciilor publice şi vieţii ţării".
