Elevii claselor a VIII-a intră vineri în vacanţă, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, potrivit Agerpres. Pentru ceilalţi elevi, cursurile semestrului al doilea al anului şcolar 2021 - 2022 se vor încheia pe 10 iunie.
Potrivit calendarului Evaluării Naționale 2022, pe 14 iunie, absolvenţii de gimnaziu vor susţine proba scrisă la Limba şi literatura română din cadrul Evaluării Naţionale, iar pe 16 iunie - proba scrisă la Matematică. Elevii din partea minorităţilor naţionale vor susţine pe 17 iunie proba scrisă la Limba şi literatura maternă.
Rezultatele vor fi afişate pe 23 iunie şi tot în aceeaşi zi, dar şi ziua următoare se vor putea depune contestaţiile.
Rezultatele finale, după rezolvarea contestaţiilor, vor fi afişate pe 30 iunie.
Elevii de clasa a opta sunt elevii din generația care a simțit din plin pandemia. La nivel general, în România aproximativ 65.000 de copii au abandonat școala în timpul pandemiei din cauza lipsei de acces la educație. Practic, aceștia nu au avut posibilitatea să se conecteze la orele online și au ales, în final, să renunțe la școală.
Abandonul școlar este o problemă mai veche la noi în țară. Spre exemplu, potrivit datelor din 2021, 1 din 4 elevi care a început clasa I nu a reușit să termine 12 clase. Aceste probleme ar putea veni și din cauza faptului că, cel puțin în ultimii 12 ani, s-au schimbat 16 miniștri ai Educației. Unii dintre ei au ocupat funcția de mai multe ori. Practic, sunt 11 persoane care au ocupat această funcție. În acest moment, în dezbatere publică, este un proiect propus de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, care face parte din Programul „România Educată”. Acesta ar trebui să reformeze din temelie învățământul românesc.
Sondaj Salvaţi Copiii: O treime dintre elevii de clasa a VIII-a se simt pregătiţi pentru examenele naţionale
O treime dintre elevii de clasa a VIII-a se simt pregătiţi pentru examenele naţionale, 31% dintre copiii din învăţământul secundar inferior şi superior au rămas în urmă cu materia, în vreme ce aproape 60% dintre elevi fac meditaţii la cel puţin o materie, potrivit unui sondaj al Salvaţi Copiii.
Cei mai mulţi elevi se simt „extenuaţi şi copleşiţi" şi consideră că în acest an şcolar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt „trişti, obosiţi" sau că se simt singuri, iar în cazul celor care au de dat un examen aceste sentimente sunt mai acutizate.
Pentru 35% dintre respondenţi temele sunt mai grele, iar pentru 12% - mult mai grele. În cazul elevilor din clasa a VIII-a, procentul celor care sesizează o dificultate mai mare a temelor în comparaţie cu anii şcolari anteriori este semnificativ mai mare (53%). Aproape 40% dintre liceeni afirmă că nivelul de dificultate a temelor nu s-a schimbat comparativ cu anii trecuţi, iar 16% consideră că nivelul de dificultate a scăzut sau nu primesc deloc teme.
Aproximativ 50% dintre elevi afirmă că au parcurs materia şcolară fără probleme
Aproximativ 50% dintre elevi afirmă că au parcurs materia şcolară fără probleme, iar 31% că au rămas în urmă. Băieţii afirmă într-o măsură mai ridicată comparativ cu fetele că au parcurs materia fără probleme (55% vs. 50%), iar elevii de gimnaziu sunt mai încrezători decât liceeni sub acest aspect (55% vs. 50%).
51% dintre copii consideră că în acest an şcolar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, 13% - de meditaţii, iar 9% de sprijin din partea părinţilor şi fraţilor. Elevii din clasa a VIII-a afirmă într-o măsură mai ridicată că au simţit nevoia să facă meditaţii, comparativ cu colegii lor din alte clase, iar fetele că ar fi avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă.
Jumătate dintre elevii de clasa a VIII-a aleg un nivel de mijloc al scalei în ceea ce priveşte nivelul de pregătire pentru evaluarea naţională, neputând lua o decizie între bine şi slab pregătit, în timp ce unul din trei se consideră pregătit.
Aproximativ 70% dintre copii alocă pregătirii temelor (în afara cursurilor) între una şi trei ore zilnic, cu o valoare medie de 2,8 ore. Elevii de clasa a VIII-a şi fetele tind să aloce mai mult timp zilnic pentru pregătire, cu valori medii de 3 ore/zi.
Aproape 60% dintre elevi afirmă că fac meditaţii la cel puţin o materie
Aproape 60% dintre elevi afirmă că fac meditaţii la cel puţin o materie. În rândul celor care recurg la meditaţii, timpul mediu alocat săptămânal este de 2,6 ore. Timp mai mult alocat meditaţiilor se înregistrează în cazul elevilor de gimnaziu (2,8 ore/săptămână), în special în ceea ce-i priveşte pe cei din clasa a VIII-a (cu o valoare medie de 3,5 ore pe săptămână).
În ceea ce priveşte comunicarea emoţională cu profesorii, aproape jumătate dintre elevi (47%) spun că nu au vorbit cu aceştia despre modul în care se simt şi alţi 14% că ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple. Unul din patru copii a vorbit despre „dificultăţile emoţionale" cu profesorii şi afirmă că este mulţumit de rezultat. Fetele spun într-o măsură mai ridicată decât băieţii (16% vs. 11%) că şi-ar fi dorit să vorbească cu cadrele didactice despre cum se simt, dar aceasta nu s-a întâmplat.
Sondajul a fost realizat online, cu eşantion neprobabilistic, bazat pe răspunsurile a 1.821 de elevi din învăţământul secundar inferior şi superior. Chestionarul a fost completat în februarie.
Jumătate dintre elevii de școală generală nu înțeleg un text la prima vedere
Aproape jumătate dintre dintre elevii din clasele I-VIII nu pot înțelege și nu își pot forma o opinie despre un text pe care îl citesc la prima vedere. Este rezultatul îngrijorător al unor teste efectuate timp de 15 luni în toate regiunile din țară. Alarmant este și procentajul foarte mic, de doar 11%, al elevilor care au atins nivelul maxim, nivelul funcțional. Experții în educație spun că în viitor, consecințele pot fi distrugătoare.
Testele au verifcat nivelul la care un elev cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani poate înțelege ce citește, poate face conexiuni cu alte informații și își poate forma și exprima o opinie despre text. Rezultatele obținute au arătat că doar 47 % dintre elevi sunt la un nivel minim funcțional.
Doar 11% dintre elevii care au participat la testele de literație au obținut nivelul maxim - nivelul funcțional. Asta însemnă că ei pot extrage și folosi informații dintr-un text, pot trage concluzii pe baza a ce au citit și pot face diferite interpretări.
Experții în educație trag un semnal de alarmă și spun că sistemul ar trebui să-și schimbe politicile cât mai curând, pentru că rezultatele de astăzi ar putea avea un impact colosal în viitor.
Daniela Vișoianu, expert în educație, consilier parlamentar la Comisia pentru Învățământ: „Fiecare dintre tinerii care nu dobândește un nivel de alfabetizare funcțională societară consistentă o să coste alte lucruri în societate. Din acești tineri cresc viitorii profesioniști de mâine și o să ne plângem că nu găsim instalatori, că asistentele medicale nu sunt empatice. Vom avea nevoie și nimeni nu o să ne înțeleagă problema. Acceptăm prea ușor ca un elev de clasa a patra să termine clasa a patra fără să știe să scrie și să citească și să socotească.”
Psihologul Elena Stambuli explică rezultatele slabe la aceste teste: „Ei se bazează pe memorizează mecanică pentru ei notele sunt cele mai importante, de aceea învață sporadic doar pentru notă foarte mulți, ori nota evaluează ceea ce a învățat în acea zi. Nu există o cursivitate a învățării. Fetele sunt mai conștiincioase, băieții sunt mai vulnerabili și ușor influențabili”.
De altfel și cele mai recente rezultate de la testele PISA arată că 44% dintre elevii care au împlinit 15 ani sunt analfabeți functionali.
