Principele Nicolae, fratele Regelui Carol al II-lea, a fost înhumat la Necropola Regală de la Curtea de Argeș. Rămășițele sale au fost aduse din Lausanne (Elveția), alături de cele ale soției sale, Ioana Dumitrescu-Doletti, și au fost depuse în noua catedrala arhiepiscopala și regală de la Curtea de Argeș pe 29 martie.
Guvernul a aprobat, la începutul anului, demersul inițiat în acest sens de Custodele Coroanei. Principele Nicolae a fost cel de-al doilea fiu al Regelui Ferdinand și al Reginei Maria, și a fost exclus din casa Regală prin decizia lui Carol II. A murit la Madrid, la 9 iulie 1978. Dorința sa a fost aceea de a fi readus în țară, atunci când va fi posibil.
Invitată în emisiunea ”Vocile care contează” de la Euronews România, istoricul Diana Mandache, autoarea cărții „Exil și Rivalități. Principele Nicolae”, a vorbit despre cum Principele Nicolae a influențat istoria României, dar și despre cum a fost la un pas de a-l împușca pe Regele Carol al II-lea la Palatul Cotroceni.
Diana Mandache a explicat că Principele Nicolae a avut un rol important în istoria României, în perioada Regenței, după plecarea Regelui Carol al II-lea din România, în 1925.
”Da, perioada Regenței este cea mai importantă și nu numai, pentru că subiectul pe care l-am ales «Exil și rivalități» de fapt arată contribuția sa cea mai importantă în perioada exilului, când are legături cu comunitatea română - emigrația politică, persoane care trăiau în exil.
El (Carol al II-lea, n.red) a renunțat la calitatea de moștenitor al Tronului, pentru că avea acea legătură cu Elena Lupescu și a plecat într-un exil impus. Acest lucru a produs o adevărată dramă și într-un fel crease un fel de instabilitate în cadrul dinastiei române, impunând Regelui Ferdinand să-și asigure succesiunea la Tronul României”, a declarat istoricul Diana Mandache, la Euronews România.
Motivul pentru care Principale Nicolae nu a putut urca pe tron
”Automat, era fiul principelui moștenitor. Urma Mihai. Linia de succesiune era Carol al II-lea, principe moștenitor, fiul lui și, în caz că aceștia nu mai puteau exercita funcția principală în stat, de Rege, atunci urma Nicolae, ca succesor, pe linia masculină.
Regele Ferdinand din timpul vieții și-a asigurat succesiunea la tron. Pentru că fiul său, Carol, a renunțat la calitatea de principe moștenitor, următorul era Mihai, Rege minor, urmând să funcționeze o înaltă Regență formată din trei persoane. Acest lucru a fost validat în ianuarie 1926, actul validat de Parlament, prin care se asigura această succesiune la tron.
După moartea Regelui Ferdinand, Mihai devine Rege minor. Regența este formată din Patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, care era președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și al treilea membru s-a decis să fie Principele Nicolae.
Dinastia, pentru a asigura stabilitate și continuitate, avea nevoie ca în cadrul Regenței să intre și un membru al Familiei Regale și cel mai potrivit era Nicolae”, a mai spus istoricul.
Principele Nicolae, ”un fel de rezervă regală”
”Practic, a renunțat la viața personală și a fost meritul lui cel mai mare că a înțeles gravitatea situației și s-a implicat, fiind alături de mama sa. În toată acea perioadă, a stat în umbra Reginei Maria are continua alături de alți politicieni români să-l sfătuiască.
Practic, Principele Nicolae nu fusese pregătit pentru o asemenea funcție, fiind al doilea, un fel de rezervă regală”, a mai precizat Diana Mandache.
Istoricul a amintit și despre un alt moment important că ”Nicolae Iorga, zece ani mai târziu, în 1937, pe 9 aprilie, la Consiliul de Coroană explica importanța pe care a avut-o Principele Nicolae în 1927 când a preluat importanta responsabilitate în Regență. Oricând, pentru acel gest, își va scoate pălăria și să o aplece până la pământ în fața sa”.
Momentul în care Principele Nicolae a devenit moștenitor prezumptiv al tronului României
”El, în perioada Regenței, a fost moștenitor prezumptiv al Coroanei. După Mihai, era următorul moștenitor prezumptiv și a mai avut acest titlu mai puțin cunoscut, după abdicarea fratelui său, Carol, în septembrie 1940, din exil, el devenea tot moștenitor prezumptiv, pentru că Regele Mihai era tănâr, era necăsătorit și atunci el automat pretindea că este moștenitor prezumptiv al tronului.
Dar și după 1947, aici e o situație foarte interesantă în exil. (...) Și după 1947 s-a pretins a fi moștenitor prezumptiv al Coroanei”, a mai spus Diana Mandache.
Principele Nicolae nu și-a ales soția din marile familii regale ale Europei
”Au fost alegerile lor personale. Erau foarte români, vorbeau foarte bine limba română. (Principele Nicolae și Carol al II-lea, n.red) Erau români cu adevărat. În acea epocă, căsătoriile morganatice nu erau admise.
La Regele Carol, această situație a trenat. Din 1925, pleacă din România cu Elena Lupescu. Se întoarce în 1930, revine pe tron, dar promisese că nu o va aduce în preajma sa pe Elena Lupescu și că va renunța la legătură. I-a promis asta Principelui Nicolae, lui Iuliu Maniu și evident politicienilor. Era un fel de condiție, o promisiuni.
La câteva luni, Elena Lupescu a venit în România. Ea continuă să fie alături de ei, în ciuda ripostelor politicienilor români.
Nicolae se căsătorește în 1931, considerând că era datoria lui de gentilom, aceea de a se căsători cu femeia pe care o iubea. Spunea el: nu sunt nici Rege și nici Principe moștenitor”, a mai precizat istoricul.
Principale Nicolae a vrut să-l împuște pe Regele Carol
Istoricul a evidențiat că atât Regele Carol al II-lea, cât și Principele Nicolae erau ”firi impulsive”.
”Regina Maria îi reproșa lui Nicolae că principalul lui inamic este temperamentul. Era impulsiv, dar era foarte bun. Când era vorba de Nicolae, exista o rivalitate nescrisă (cu Regele Carol). În acea perioadă, au apărut în presa străină niște analize ale unui psiholog vienez, în care analiza psihologia Principelui Nicolae și spunea că a avut o atotputernicie limitată în perioada Regenței
Și după revenirea lui Carol pe tron a fost o atotputernicie înăbușită. Ar fi dorit mai mult, dar nu se putea să dețină”, a mai explicat ea.
Boala Reginei Maria s-ar fi declanșat după ce a fost împușcată de fiul ei, Principele Nicolae
Diana Mandache a amintit și despre motivul pentru care Principele Nicolae a vrut să-l împuște pe fratele său, Regele Carol al II-lea.
”Se datora faptului că Regele Carol nu a recunoscut căsătoria, deși în privat îi promisese, îi dăduse cuvântul că poate să facă acea căsătorie, lucru care nu s-a întâmplat.
A fost o discuție mai aprinsă între ei. Imediat după căsătorie, în decembrie 1931, Nicolae a spus că îl împușcă pe Carol și apoi că se sinucide.
Apoi, în 1937, la începutul anului, a existat la Palatul Cotroceni o discuție aprinsă între cei doi frați, la care intervine Regina Maria. Nicolae a scos pistolul, să-l împuște pe Carol, care era Rege la acel moment.
Maria s-a interpus și a fost rănită. Se spune că acolo i se trage boala Reginei. Nu este doar un zvon. Sunt mai multe documente, inclusiv Direcția Generală a Poliției care informează despre acest incident”, a afirmat Diana Mandache.
Potrivit istoricului, Carol al II-lea a încercat să se împace cu fratele său, însă Principele Nicolae a refuzat să mai aibă legături cu acesta. ”În 1942, îi trimite o telegramă în care îi urează «La mulți ani». Nicolae refuză să primească și este returnată telegrama”.
Principele Nicolae ar fi înjurat după ce a aflat despre moartea Regelui Carol al II-lea
”Știrea morții Regelui Carol ( 4 aprilie 1953, n.red) a parvenit printr-o telegramă consilierului personal Dumitru Mavrichi în Spania. Nicolae se afla într-o excursie în Insulele Baleare. Mavrichi îi telefonează și îi spune de moartea fratelui său.
Erau monitorizați de Securitate. Documentele Securității spun că Nicolae ar fi înjurat pe românește și a spus că nu e nicio pagubă că a murit. Nu voia să-și strige excursia. Cu niciun preț nu voia să meargă la funeralii ca să se ploconească în fața Elenei Lupescu. Sunt și cuvinte mai dure care apar în carte.
Mavrichi își face datoria de consilier și îl convinge și Nicolae se duce la funeraliile organizate la Lisabona (funeraliile Regelui Carol al II-lea).
Întâlnește oficialități portugheze, regalități aflate în exil, șeful familiei de Hohenzollern, bineînțeles și pe Elena Lupescu. Sunt fotografii din epocă ce imortalizează acel moment. Pe Nicolae îl vedem trist. E trist după moartea fratelui, evident, dar și de consecințele pe care le-au avut deciziile Regelui Carol”, a concluzionat Diana Mandache.
