Consiliul informal JAI se reunește în orașul spaniol Logroño, joi, 20 iulie. Este prima reuniune a miniștrilor de interne sub președinția Spaniei, care conduce Consiliul UE până la final de an.
Nu se iau decizii, dar este prilej pentru discuții pe tema subiectelor prioritare de pe agenda Consiliilor JAI oficiale din toamnă și iarnă. Aici se ia pulsul. După doi ani, România este reprezentată la sesiunile dedicate afacerilor interne de Cătălin Predoiu, noul șef MAI. Era un bun prilej pentru noul ministru să se cunoască cu omologul din Viena, Gerhard Karner și să evalueze poziția Austriei față de dosarul Schengen.
Doar că ministrul austriac de interne și-a trimis un funcționar public care să-l reprezinte la această reuniune. Informația a fost confirmată pentru Euronews România de către consilierul lui Karner. Desigur, nu este atât de neobișnuit ca un ministru să trimită un reprezentant, însă la Consiliul JAI din Stockholm, în ianuarie 2023, tot informal, ministrul austriac a fost prezent.
Este prematur să tragi concluzii, dar e indicat să te gândești că poate are altele mai importante de făcut.
Una dintre temele discutate în Consiliul JAI, găzduit de spanioli, este pactul privind migrația și azilul, un pachet de legi asupra căruia oficialii europeni se chinuie de ani de zile să ajungă la consens. Încheierea unui acord în timpul președinției Spaniei ar fi ”foarte importantă” și chiar ”simbolică”, a spus premierul Pedro Sanchez, iar migrația este un subiect care preocupă Austria.
Reuniune JAI cu trei zile înainte de alegeri anticipate în Spania
Situația politică din Spania ar putea încețoșa drumul spre Schengen, în ciuda declarațiilor de susținere de până acum. Rezultatele alegerilor ar putea influența programul președinției spaniole. Chiar și prin simplul motiv că formarea unui nou Guvern va fi o chestiune de durată. Agenția Reuters citează sondaje de opinie care îi dă câștigători pe conservatorii de la Partidul Popular (PP) și care vor fi nevoiți să facă alianță cu partidul de extremă dreapta Vox (anti-imigrație și anti-feminist) pentru a putea forma un Guvern. Tehnic, această potențială alianță nu ar avea de ce să pună în cârca României problema migrației cu care Europa se confruntă la această oră, dar cum percepția contează mai mult decât realitate ne putem aștepta la orice.
UE arată clar că România nu se află pe traseul migranților
FRONTEX spune că au fost depistați în primele șase luni ale anului 2023 peste 130.000 de migranți care au încercat să intre ilegal în spațiul comunitar, cel mai mare număr din ultimii șapte ani și cu 10% mai mult față de acum un an. Agenția UE arată clar că România nu se află pe traseul migranților și deci nimeni nu poate imputa, cu argumente, această problemă țării noastre (numărul celor care își deviază traseul prin România via Serbia este irelevant în context). Se observă din ultima analiză a fluxurilor migratorii, că aglomerația s-a mutat pe ruta central mediteraneană.
Bulgaria este în așteptare. Degeaba, însă. Olandezii vor avea Guvern nou cel mai devreme la final de an. Reforma din justiție, cerută de Țările de Jos, nu este gata, iar Executivul de la Sofia pare să nu se grăbească atât timp cât politica de la Haga este, și ea, în dinamică.
Mark Rutte conduce acum un Guvern interimar, după ce și-a dat demisia pe fondul neînțelegerilor cu privire la crearea unui mecanism mai dur de selecție a migranților care trăiesc în țara sa. Doar că premierul Rutte a declarat că va râmâne interimar pâna in noiembrie, când vor fi organizate noi alegeri. Așadar, puțin probabil ca Guvernul actual să ia vreo decizie politică pe un dosar cu impact, precum este Schengen, până nu se așază apele (și oricum ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului).
Și dacă, prin minune, va veni un Guvern mai indulgent, va dura până la o reevaluare a Bulgariei, țară de care România pare legată ombilical, cel puțin din perspectiva (ne)aderării.
Am expus mai sus doar câteva argumente care arată puținele șanse ca toată lumea să fie pe aceeași lungime de undă până în septembrie sau octombrie. Și chiar până în decembrie, la ultimul Consiliu JAI din 2023.
Nu am luat în calcul, în această analiză, capacitatea de persuasiune a statului român. Până acum, nici MAE, nici MAI nu au prezentat un calendar. Ce știm sigur este că România nu va repeta scenariul 8 decembrie 2022. Subiectul Schengen va fi împins pe masa Consiliului UE doar când vom fi siguri că există consens și nu vom înregistra un nou eșec, cel puțin asta a spus, de curând, președintele Klaus Iohannis.
