Vremea din Europa în luna iulie a acestui an este împărțită în două. În nordul continentului, temperaturile au fost mult sub medie, cu mult mai multe ploi decât în mod normal, în timp ce sudul se luptă cu valuri de căldură și incendii de vegetație.
Numai în Belgia, luna iunie a marcat a noua lună consecutivă cu mai multe ploi decât în mod obișnuit - un nou record pentru țară, cel mai grav din ultimii 119 ani.
La jumătatea lunii iunie, în doar o săptămână a plouat cât pentru o lună, ceea ce a dus la inundații în mai multe regiuni.
De asemenea, a fost o lună mult mai puțin însorită, un sentiment împărtășit în mare parte din restul Europei de Nord, unde temperaturile încă se luptă să depășească 20 de grade Celsius în multe locuri.
În timp ce locuitorii din nord încă așteaptă să înceapă o vară obișnuită, țările din sud și est sunt deja sufocate și se confruntă cu propriile lor probleme.
Cel mai recent raport al monitorului climatic al UE, Copernicus, arată clar că luna a fost mai caldă la nivel global decât orice altă lună iunie anterioară din datele sale istorice.
În ansamblu, perioada iulie 2023 - iunie 2024 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, cu 0,76 grade Celsius peste media pentru perioada 1991-2020 și cu 1,64°C peste media preindustrială.
În sud, temperaturile extreme au provocat valuri de căldură și incendii de vegetație
Spania, Italia și Grecia rămân unele dintre cele mai populare destinații pentru vacanțele de vară.
Motivul? Acestea oferă tipul de călătorii pe care majoritatea europenilor și le doresc în mod obișnuit: vacanțe la soare și pe plajă.
Potrivit Comisiei Europene de Turism (ETC), ar putea însă căldura extremă să îi îndepărteze pe turiști?
Se pare că da.
ETC a raportat că numărul turiștilor care se îndreaptă spre sudul Europei a scăzut cu 10 % din 2022, deoarece temerile legate de climă și vreme încep să îi alunge pe turiști.
Aceștia spun că vremea extremă și perturbările în transport sunt "preocupări semnificative pentru 10% dintre europenii dornici să călătorească în următoarele luni".
Anul acesta, valurile de căldură au lovit deja unele părți ale Europei mai devreme decât oricând.
Regiuni din Grecia, Cipru, Turcia și Italia au suferit deja din cauza căldurii extreme - în unele locuri, temperaturile au depășit cu 10°C media sezonieră.
Aceste temperaturi extreme au dus la decese multiple, inclusiv în cazul a șase turiști străini găsiți morți anul acesta în Grecia după ce au făcut o excursie. Mulți alții au dispărut în circumstanțe similare.
În unele părți din nordul Europei au avut loc furtuni și inundații severe
Vremea extremă din Europa a răpit viața a cel puțin șapte persoane în urma furtunilor din Elveția, Franța și nordul Italiei.
La începutul acestei luni, cadavrele a trei persoane au fost recuperate în urma unei alunecări de teren în zona Fontana din Valea Maggia, în partea de sud a Alpilor elvețieni.
Decesele vin în contextul în care atât partea de sud, cât și cea de vest a Elveției au fost afectate de ploi abundente.
De asemenea, în nordul Italiei, inundațiile, furtunile și alunecările de teren au făcut ravagii.
Pompierii italieni din regiunea nordică Piemont spun că au efectuat deja aproximativ 80 de operațiuni de salvare până acum în această vară, evacuând zeci de persoane.
Ce se află în spatele vremii extreme din Europa din această vară?
Potrivit cercetării Inverto, în perioada 2021-2023, numărul de fenomene meteorologice extreme din Europa a crescut anual de la 11 442 la 16 956.
Aceasta include furtuni mari cu grindină, ploi sau ninsori abundente, descărcări electrice, secete cauzate de caniculă și chiar tornade.
Astfel de evenimente sunt distructive și pentru economie și pentru mijloacele de subzistență. În 2023, o singură furtună cu grindină din apropierea orașului Valencia din sud-estul Spaniei a provocat pagube estimate la 40 de milioane EUR.
Dar ce influențează vremea din Europa - și extremele sale uriașe?
Fenomenele climatice El Niño și La Niña sunt parțial de vină.
În timp ce El Niño - cunoscut sub numele de "eveniment cald" - este definit ca temperaturi ale suprafeței mării peste medie și precipitații crescute în centrul și estul Oceanului Pacific tropical, acesta are efecte globale, care se răsfrâng asupra Europei.
S-a constatat că ambele fenomene au un așa-numit "efect domino". Aceasta înseamnă că vremea dintr-un loc poate schimba vremea din altul - gândiți-vă: precipitațiile reduse dintr-un loc al lumii pot crește în altă parte.
Europa resimte, de asemenea, efectele schimbărilor climatice, fiind continentul care se încălzește cel mai rapid.
Potrivit datelor recente ale Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) și Copernicus, începând din 1991, Europa s-a încălzit de două ori mai repede decât media globală.
Ambele agenții au avertizat că Europa trebuie să facă mult mai mult pentru a-și reduce emisiile și pentru a-și continua tranziția de la combustibilii fosili. 23 dintre cele mai severe 30 de valuri de căldură de pe continent au avut loc începând cu anul 2000, iar cinci dintre acestea au avut loc în ultimii trei ani.
