Grupul olandez Damen dă în judecată statul român la Curtea de arbitraj de la Paris, potrivit informațiilor obținute de Euronews România. Compania care s-a retras în august anul trecut din administrarea șantierului naval de la Mangalia reclamă faptul că statul român a încălcat acordul de asociere, semnat în 2018. Sunt cerute despăgubiri de 337 milioane de euro.
Șantierul naval Mangalia ar putea intra în insolvență
Cât timp se judecă acest dosar, șantierul, care e motorul economiei locale din Mangalia și principalul angajator, ar putea intra în insolvență, iar peste 1000 de oameni și-ar putea pierde locul de muncă.
Sindicatul Liber Navalistul de la șantierul din Mangalia a trimis în urmă cu o lună o scrisoare deschisă premierului Marcel Ciolacu, pentru a-i cere sprijinul pentru protejarea locurilor de muncă.
Damen nu va mai finanța șantierul
Şantierul naval din Mangalia se confruntă cu o scădere drastică a volumului de muncă, în condițiile în care compania olandeză Damen, acționarul minoritar, nu mai aduce comenzi și nu va mai finanța șantierul. Se întâmplă din luna august a anului trecut, de când Damen a trimis o notificare de reziliere a contractului de asociere cu statul român.
Cum a apărut conflictul
Conflictul a început în iunie 2023, când Guvernul PSD-PNL a aprobat o ordonanță prin care modifica felul în care sunt numite conducerile companiilor la care statul român este majoritar. Compania olandeză susține că respectiva ordonanță anulează acordul de asociere, semnat cu statul român în 2018. Atunci, compania olandeză ceda două procente din acțiuni, statul român devenea acționar majoritar cu 51%, însă Damen păstra dreptul exclusiv de a organiza și conduce șantierul.
Noul cadru juridic, adică ordonanța guvernanței corporative, adoptată în iunie 2023, „încalcă condiţiile oferite, agreate şi garantate în favoarea Damen de către statul român , se arăta un comunicat Damen din august 2023.
Compania olandeză cere despăgubiri
Acum, cazul ajunge la Curtea de Arbitraj de la Paris, iar compania olandeză cere despăgubiri de 337 de milioane de euro, precum și restituirea celor două procente cedate statul român în 2018.
