Toni Greblă a fost ales la șefia Autorității Electorale Permanente. Acesta a primit 251 de voturi în Parlament. Cristian Preda a primit 73 de voturi, iar Iulia Băbeanu, 37.
Numirea lui Toni Greblă în fruntea instituției vine înaintea unui an electoral foarte important. În 2024, vor fi organizate patru alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Autoritatea Electorală Permanentă este instituția resposnabilă să organize aceste alegeri, dar care exercită și controlul financiar asupra formațiunilor politice și direcționează banii din subvenția de stat către partide.
Cei trei candidați la șefia AEP
Trei candidați s-au aflat în cursa pentru șefia Autorității Electorale Permanente: Toni Greblă, Cristian Preda și Iulia Andreea Băbeanu.
Votul decisiv a avut loc marți, într-o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.
Prefectul Capitalei, Toni Greblă, a fost susținut de Partidul Social Democrat pentru a prelua conducerea autorității. Vechi personaj politic, el a fost senator PSD între 2008 și 2013. Nu și-a dus la capăt al doilea mandat pentru că a demisionat ca să devină judecător la Curtea Constituțională.
Principalul său contracandidat a fost Cristian Preda, propus de USR. În prezent, acesta este decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București.
Al treilea candidat a fost Iulia Băbeanu, susținută de partidul AUR. Băbeanu este un avocat din cadrul Baroului București, cu peste 18 ani de activitate în acest domeniu.
Procedura numirii șefului AEP
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat. Preşedintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor, conform Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi Regulamentului AEP.
Preşedintele este ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt, de prim-ministru. Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic. Mandatul preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente este de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singură dată. Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor pot înceta în caz de expirare a mandatului, demisie, revocare sau deces. Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit.
Autoritatea Electorală Permanentă este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică şi competenţă generală în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor şi a referendumurilor, precum şi în domeniul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Autoritatea urmăreşte, în limitele atribuţiilor sale, buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie.
Organizarea şi funcţionarea Autorităţii sunt prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Regulamentul AEP, aprobat prin Hotărârea nr. 4/2020 a Birourilor permanente reunite.
Fostul șef AEP, Constantin Mituleţu-Buică, și-a dat demisia la începutul anului
Constantin-Florin Mituleţu-Buică a înaintat celor două camere ale Parlamentului demisia sa din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
Demisia lui Mituleţu-Buică vine la două zile după ce Agenția Națională de Integritate a depus o plângere la Parchetul General împotriva șefului Autorității Electorale Permanente. Constantin-Florin Mitulețu Buică a fost acuzat că și-a angajat cumnata consilier în cadrul AEP.
”Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către CONSTANTIN-FLORIN MITULEȚU BUICĂ a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”, se arată într-un comunicat al ANI.
