Disensiuni în coaliție din cauza șefiei Autorității Electorale Permanente. Liberalii au refuzat în două rânduri să-l voteze pe Toni Greblă, propus de PSD, iar consecința este că întreaga procedură de numire se reia de la zero. Conducerea Autorității Electorale are o miză uriașă în contextul alegerilor din 2024.
Marți s-a amânat, pentru a doua oară, un vot în ceea ce privește numirea lui Toni Greblă la șefia Autorității Electorale Permanente, pentru că PNL nu vrea să cedeze PSD întregul control al AEP, în contextul anului electoral 2024.
Va fi un an electoral în care AEP va organiza toate cele patru alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Mai mult, AEP exercită și controlul financiar asupra formațiunilor politice și direcționează banii din subvenția de stat către partide - și vorbim aici de o sumă uriașă: peste 50 milioane de euro pe an.
S-a decis reluarea de la zero a procedurii de numire a președintelui AEP. Până pe 24 martie trebuie să vină partidele cu noi propuneri, iar noul vot a fost programat pentru data de 28 martie. Va fi și o discuție în coaliție, astăzi, pe acest subiect, astfel încât disensiunile să fie depășite și șefia AEP să fie ocupată.
Funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente a rămas vacantă după demisia lui Constantin Mitulețu-Buică, numit tot de PSD pe vremea lui Liviu Dragnea. Acesta a demisionat după ce ANI (Agenția Națională de Integritate) l-a acuzat de conflict de interese după ce și-a angajat cumnata în instituție. ANI a sesizat, de altfel, și Parchetul General pentru această infracțiune.
Procedura numirii șefului AEP
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) este condusă de un preşedinte, cu rang de ministru, ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat. Preşedintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în şedinţă comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalităţile cu pregătire şi experienţă în domeniul juridic sau administrativ. Este numit preşedinte candidatul care întruneşte majoritatea voturilor deputaţilor şi senatorilor, conform Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente şi Regulamentului AEP.
Preşedintele este ajutat de doi vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, unul numit de Preşedintele României, iar celălalt, de prim-ministru. Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic. Mandatul preşedintelui şi ale vicepreşedinţilor Autorităţii Electorale Permanente este de câte 8 ani şi pot fi reînnoite o singură dată. Mandatul preşedintelui sau vicepreşedinţilor pot înceta în caz de expirare a mandatului, demisie, revocare sau deces. Preşedintele şi vicepreşedinţii pot fi revocaţi din funcţie, pentru motive temeinice, de către autorităţile care i-au numit.
Autoritatea Electorală Permanentă este autoritatea administrativă autonomă, cu personalitate juridică şi competenţă generală în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor şi a referendumurilor, precum şi în domeniul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Autoritatea urmăreşte, în limitele atribuţiilor sale, buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu respectarea Constituţiei, a legii şi a standardelor internaţionale şi europene în materie.
Organizarea şi funcţionarea Autorităţii sunt prevăzute de Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Regulamentul AEP, aprobat prin Hotărârea nr. 4/2020 a Birourilor permanente reunite.
Cine este Toni Greblă
Actualul prefect al Capitalei, Toni Greblă a fost senator PSD, judecător CCR și secretar general al Guvernului, în mandatul Vioricăi Dăncilă.
În anul 2019, acesta a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție într-un dosar în care era acuzat de trafic de influență, efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, constituirea unui grup infracțional organizat și fals în declarații.
