Europenii și-au redus încălzirea în această iarnă, odată ce guvernele statelor membre au făcut apel pentru sobrietate energetică. În unele cazuri, unii europeni au amânat cu aproape o lună pornirea încălzirii și practic au reușit să stabilească o temperatură mai scăzută, potrivit unei analize a companiei Tado.
Datele au fost culese prin sute de mii de termometre inteligente instalate în gospodării de pe întreg continentul. Așadar, încă din iarna trecută, proporția locuințelor cu încălzirea pornită în întreaga Europă a depășit 90%. De exemplu, autoritățile publice germane au redus temperaturile în birouri la 19 grade. La granița cu Polonia, personalul unei universități a primit pături în care să se înfășoare.
Per ansamblu, setările pentru încălzirea locuințelor au fost în medie cu aproape un grad mai mici în această iarnă decât în anii precedenți. Am observat variații în funcție de regiuni, iar asta nu ar fi o surpriză.
Gospodăriile olandeze au redus temperaturile țintă cu 0,99 grade Celsius, în medie, față de anul trecut, în timp ce consumatorii spanioli au redus temperatura cu 0,29 grade Celsius.
În România, reducerea a fost de 0,55 grade Celsius. Mulți români spun că au ținut calorifele pe minim ca să reducă consumul de căldură și implicit temperatura din locuință cu cel puțin 1-2 grade. Pe de altă parte, unii bucureșteni plătesc facturi uriașe pentru întreținere după primele luni de iarnă. La unele blocuri, facturile s-au triplat în luna noiembrie, în ciuda faptului că locatarii au avut căldură doar 2 săptămâni. Media se apropie de creștere cu 70-80%.
Obiceiurile moștenite din comunism, folosite de români pentru a trece prin iarnă
Andreea Vornicu-Chira, cercetător în cadrul Centrului pentru Studiul Democrației și expert al Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE), a declarat, în direct la Euronews România, faptul că unii români sunt nevoiți să-și încălzească doar o cameră sau două din locuință, pentru că nu își permit mai mult.
„Relația cu încălzirea și temperatura din locuințe nu este uniformă la nivelul României. Datele pe care le avem în ultimii ani ne arată că persoanele din gospodăriile care câștigă puțin, în special gospodării din mediul rural sau urban mai mic, practică subconsumul, adică aleg să încălzească o cameră sau două camere și acolo stau pe timp de iarnă toți membrii gospodăriei pentru că nu își permit mai mult decât atât”, a precizat Andreea Vornicu-Chira.
Cercetătorul a mai precizat că românii care câștigă mai mult au un consum de energie mai ridicat, peste media națională.
„Sunt gospodării care nu venituri foarte mari și plătesc foarte mult la energie pentru că stau în locuințe ineficiente termic. Sunt nevoite să consume energie care să se încălzească.
Pe lângă aceste date legate venituri și consumuri, mai avem și partea asta de trecut din comunism și din perioada de tranziție către democrație, în care oamenii au fost nevoiți să stea în frig pentru că, fie din cauza regimului nu au avut acces la surse de energie, fie în perioada tranziției au falimentat foarte multe sisteme centralizate de energie, de termoficare”, a mai precizat ea.
Experta a amintit despre datele unui sondaj realizat în Cluj-Napoca ce relevă faptul că „peste 40% din gospodării preferă să mențină termostatele la peste 21 de grade”.
„Jumătate dintre aceste gospodării cad într-o formă de sărăcie energetică tocmai pentru că își țin termostatele mult mai sus decât ar trebui. Datele sunt culese în 2019-2020. Nu surprindem realitatea crizei energetice”, a mai spus ea.
Persoanele crescute în comunism sau care au copilărit în tranziție știu ce înseamnă să trăiască în frig
„Persoanele care au trăit în perioada tranziției sau s-au născut la începutul perioadei tranziției, în anii '90 sau au copilărit în anii 2000 să fi cunoscut acele forme de vulnerabilitate maximă în care sistemele de termoficare au falimentat.
În România, foarte multe sisteme centralizate au falimentat și atunci din lipsa accesului la căldură, oamenii au recurs la mijloace precum; încălzire prin calorifere electrice, reșouri care au generat costuri foarte mari, instalare de sobe sau sisteme artizanale.
Până când au ajuns românii la un anumit nivel de bunăstare care să-și instaleze centrale termice de apartament, cum vedem deja că sunt foarte multe, au trecut ceva ani, dacă ne uităm pe zona urbană”, a afirmat specialista.
Peste 80% dintre românii din mediul rural se încălzesc cu lemne
„Dacă ne uităm în zona rurală, vedem în continuare că peste 80% dintre persoanele din mediul rural se încălzesc cu lemne, lemn care este pe o piață volatilă și este cumpărat în mare parte ilegal”, a mai menționat Andreea Vornicu-Chira, la Euronews România.
Chiar dacă la nivel european au fost transmise mesaj de austeritate pentru a fi economisită energia, în România guvernanții au dat de înțeles că țara are resursele asigurate pentru a depăși criza energetică, a amintit specialista.
