Chiar de Ziua Națională a României, pe 1 decembrie, un sondaj INSCOP a scos la iveală nivelul de patriotism la care au ajuns românii. Iar datele arată o creștere cu 12%. Practic, 95% dintre români sunt mândri că poartă această naționalitate.
Explicația a încercat să o ofere, în direct la Euronews România, sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP.
De ce a crescut sentimentul de patriotism al românilor
Remus Ștefureac, sociolog, director INSCOP: "Ce mi s-a părut interesant și relevant la datele publicate este comparația cu datele din urmă cu zece ani. Noi am măsurat exact același lucru, cu exact aceeași metodologie cu cea din urmă cu zece ani. Am vrut să vedem o evoluție a percepției românilor cu privire la sentimentele patriotice, numite generic, și am constatat o consolidare a acestei tendințe.
Practic, sentimentul mândriei de a fi român este mai intens resimțit comparativ cu situația din urmă cu zece ani. De asemenea, ideea de arborare a drapelului și ideea de atașament față de 1 Decembrie rămân totuși solide și chiar în creștere.
Ar putea fi mai multe explicații. În primii ani sau poate în primele două decenii de la schimbarea regimului, am trecut prin multe atitudini de autoflagelare, am și ieșit dintr-o zonă în care patriotismul era exacerbat printr-un efort propagandistic fals.
Dacă nu ne mai aducem aminte, poate am mai citit despre cum era utilizat discursul național în timpul regimului comunist. Pe măsură ce ne-am îndepărtat, constatăm, la generațiile tinere care s-au născut după 1989, că sentimentul patriotic este foarte ridicat și cumva curățat de tot ceea ce a însemnat propaganda comunistă."
Creșterea patriotismului înseamnă o maturizare a societății
Remus Ștefureac, sociolog, director INSCOP: "Este și o maturizare a societății românești. Acest tip de sentiment patriotic îl regăsim și la națiunile occidentale și nu numai, e un fenomen cumva firesc, de asumare a identității, chiar dacă mai există momente când poate suntem mai autocritici decât alte națiuni. Dar vedem o întărire a acestui sentiment.
Poate un turnesol foarte bun mi s-a părut la finalul anului trecut și în cursul acestui an reacția cvasimajoritar critică a societății românești față de respingerea accesului României în spațiul Schengen.
Poate în alt context am fi încercat să ne explicăm că noi nu suntem suficient de pregătiți, să fim autocritici, dar de această dată, nu. Imensa majoritate a românilor din toate categoriile și zonele țării au resimțit-o ca pe o nedreptate și au arătat o adeziune și atașament în creștere față de propria țară."
Confuzia dintre patriotism și naționalism
În acest context al sărbătoririi Zilei Naționale a României, sondajul vine la momentul oportun. Însă există și un avertisment clar pe care îl fac specialiștii.
Remus Ștefureac, sociolog, director INSCOP: "Toate partidele, inclusiv cele care au un discurs ultraradical, nu ar trebui să confunde sentimentul patriotic cu un discurs ultranaționalist, care nu aduce nimic bun acestei țări. De exemplu, poziționări ultraradicale extremist-naționaliste fac rău națiunii, fac rău României în ansamblu, ar însemna izoare, ar însemna sărăcie și nesiguranță.
Vedem acest lucru în alte state, unde liderii politici au confundat patriotismul cu ultranaționalismul și nu au adus țărilor lor decât teamă, insecuritate, moarte, sărăcie, etc. Le-aș spune chiar, cu un avertisment foarte apăsat, tuturor partidelor politice să nu confunde patriotismul cu atitudini ultraradicale care s-ar putea transforma în voturi.
Atunci când vedem o creștere a sentimentului patriotic, românii sunt destul de ponderați. Avem, ca în orice țară, o pondere de 15%, poate spre 25%, care susțin atitudini mai radicale în această zonă. Și le mai vedem și în țări occidentale. Chiar și în Marea Britanie, Brexitul a fost o expresie a unei atitudini mai apăsat naționaliste. Însă în România, nu cred că exacerbarea unui astfel de discurs ar aduce voturi. Dimpotrivă, românii încep să înțeleagă ce înseamnă a fi patriot."
Unii români preferă să-și arate naționalismul prin arborarea drapelului tricolor de ziua națională. În comparație cu anul 2013, numărul s-a dublat. Datele arată că acest lucru se întâmplă cel mai adesea în cazul locuitorilor din sudul Munteniei și din centrul țării.
Dacă vorbim despre ce înseamnă să fii român, peste 93% dintre conaționali cred că o bună cunoaștere a limbii române este necesară pentru a te putea considera român. 90% leagă acest lucru de calitatea de cetățean, adică să aibă toate actele în regulă și 64% pun semn de egalitate între a fi român și a creștin-ortodox. Datele au fost colectate în noiembrie 2023".
