Știați că momentul din zi în care luați medicamente, faceți un vaccin sau beneficiați de un tratament medical poate avea un efect semnificativ asupra eficienței acestuia?
Totul are legătură cu ceasul biologic al corpului nostru, sau "ritmul circadian", așa cum este cunoscut în știință.
Ritmul circadian ne ajută organismul să se adapteze la schimbările care au loc pe Pământ, de-a lungul unei zile.
"Ne putem gândi la ritmul circadian ca reprezentând o zi în interiorul trupului nostru, iar rolul lui este să regleze fiecare latură a fiziologiei și comportamentului în funcție de cerințele ciclului odihnă-activitate, lumină-întuneric", a explicat Russel Foster, profesor de neuroștiință circadiană la Universitatea din Oxford și director al Sleep and Circadian Neuroscience Institute (SCNi).
Corpul se adaptează permanent
Spre exemplu, tensiunea noastră arterială crește dimineața devreme, anticipând o activitate matinală mai intensă, astfel încât corpul furnizează mai mult oxigen și nutrienți țesuturilor noastre. Cortizolul, unul dintre hormonii de stres, crește, de asemenea, dimineața, în anticiparea unei activități fizice intense.
La sfârșitul zilei, corpul trece într-o stare metabolică diferită. În timpul nopții, începem să folosim caloriile stocate, în loc să ardem caloriile pe care le-am consumat în timpul zilei. Noaptea, are loc, de asemenea, eliberarea de hormoni de creștere care reglează producția și repararea țesuturilor.
Iar acestea sunt doar câteva exemple. Deoarece corpul se adaptează în mod constant la ciclul somn-veghe, fie că noi conștientizăm sau nu acest aspect.
Ce facem când ciclul somn-stare nu se aliniază
Ceasul biologic are nevoie de o ajustare zilnică pentru a se adapta la lumea exterioară.
"Cel mai important factor în acest sens este lumina, în special în zori și la asfințit", a spus Foster. "Așadar, expunerea la lumină reglează ceasul biologic față de lumea exterioară".
Unul dintre cele mai clare exemple de dezacord între ceasul biologic și lumea exterioară este reprezentat de diferența de fus orar. Pentru a depăși diferența de fus orar, trebuie să exersăm expunerea la ciclul lumină-întuneric local.
Ce fac cei care lucrează mereu noaptea
"Oamenii se străduiesc să lucreze în timp ce întreaga lor fiziologie și biologie le recomandă să doarmă", a spus Foster.
De multe ori, s-a presupus că cei care lucrează în ture de noapte se adaptează în cele din urmă la cerințele muncii de noapte, dar aproape 97% nu o fac, mai arată specialistul
"În mod constant, prin activarea axei stresului, biologia iese din limitele normale", a mai precizat el.
"Consecințele acestui lucru pe termen lung pot fi foarte grave. Știm acum că există rate mai mari de probleme cardiovasculare, atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale, rate mai mari de anomalii metabolice, cum ar fi diabetul de tip doi și obezitatea, chiar rate mai mari de cancer la cei care lucrează în ture de noapte pe termen lung", a întărit specialistul.
Memoria poate fi afectată
Acestea sunt efectele pe termen lung, dar munca în ture de noapte și, în general, lipsa somnului au și efecte pe termen scurt. Acestea pot include iritabilitate și impulsivitate crescute, lipsă de empatie și de simț al umorului. Memoria noastră este, de asemenea, diminuată, spune Foster.
"Nu este vorba doar de memoria noastră. Este vorba de capacitatea noastră de a găsi soluții noi la probleme complexe", a explicat el.
"Așadar, a nu dormi suficient și a lucra în ture de noapte înseamnă mult mai mult decât a te simți obosit la ore la care ar trebui să te simți odihnit. Este un impact major asupra întregii sănătăți", a mai arătat acesta.
Cum combatem riscurile
Foster consideră că trebuie să folosim toate aceste cercetări pentru a contribui la îmbunătățirea condițiilor de muncă și la reducerea riscurilor.
"Știm acum că întreruperea programului obișnuit de odihnă, fie înainte sau imediat după o vaccinare, va reduce efectul vaccinului respectiv", a spus Foster.
"Așadar, lucrătorii esențial, trebuie să se odihnească pe deplin înainte și imediat după vaccinare, pentru ca medicamentul administrat să fie eficient", a explicat acesta.
El spune că șefii trebuie să își avertizeze angajații cu privire la pericolele asociate muncii în ture de noapte, pentru a fi mai atenți la problemele de sănătate, efectuând controale medicale mai regulate, astfel încât să se asigur3 că eventuale afecțiuni pe care le au nu devin cronice.
Cronofarmacologia și rolul ei
Cum poate fi asistența medicală adaptată la ceasurile noastre biologice
De asemenea, Foster spune că biologia umană este atât de dinamică pe parcursul unei zile, încât eficacitatea medicamentelor se modifică pe parcursul zilei.
"Vaccinarea de dimineață s-a dovedit a fi mai eficientă în generarea unui răspuns al anticorpilor decât vaccinarea de după-amiază", a spus acesta, prezentând un studiu privind vaccinurile antigripale.
Un studiu privind administrarea programată în funcție de ora din zi a chimioterapiei a dat rezultatele remarcabile: aceleași medicamente, aceeași concentrație, dar administrate la două momente diferite.
"După cinci ani de la studiu, rata de supraviețuire constatată a fost de 45%. Aproape jumătate din grup era în viață. Pentru același medicament, administrat la un moment diferit, rata a scăzut la 10% din grupul vizat. O diferență uriașă a celor care au supraviețuit în timp - 45% versus 10% - asta doar prin schimbarea intervalului de administrare", a explicat profesorul.
Ora de administrare a medicamentelor, extrem de importantă
Bineînțeles, aceste rezultate se aplică doar unui anumit tratament, vaccin sau medicament și nu pot fi aplicate în general, însă oamenii de știință încep să constate că ora din zi este importantă în multe cazuri medicale.
Hipertensivele și medicamentele pentru tensiunea arterială sunt alte exemple, potrivit profesorului Foster.
"Un studiu a arătat că administrarea lor înainte de a merge la culcare, mai degrabă decât la prima oră a dimineții, poate reduce la jumătate, pe o perioadă de zece ani, șansele de a suferi un accident vascular cerebral", a explicat acesta.
La același medicament, la un moment diferit, aceasta a scăzut la 10% din grup. O diferență uriașă între 45 și 10 procente de supraviețuire și asta doar prin schimbarea timpului".
Din păcate, toate aceste cercetări nu s-au tradus încă în acțiuni concrete în domeniul sănătății.
"Există interes dedicat acestui domeniu, dar capacitatea de a utiliza informațiile în practică este redusă, având în vedere multitudinea de provocări și solicitări cu care se confruntă profesia medicală în acest moment. Cred că va veni și acest moment, vine, dar încet", a întărit specialistul.
De cât somn avem nevoie
"Somnul este precum mărimea pantofilor într-o oarecare măsură. O mărime unică nu se potrivește absolut tuturor", a declarat Foster, care este și autorul cărții Lifetime, un volum recent publicat pe tema somnului și a ritmului circadian.
"Unul dintre motivele pentru care am scris Lifetime a fost pentru că începusem să mă enervez puțin de exigențele generale legate de somn: trebuie să faci asta și trebuie să faci aia. Adevărul este că somnul și ritmul circadian diferă foarte mult de la un individ la altul.
"Am identificat genele care sunt asociate cu dimineața și seara. Modificări subtile ale acestor gene te pot determina să te culci mai târziu sau să vrei să te culci mai devreme. Ceea ce este cu adevărat extraordinar", a spus specialistul.
Să ne cunoaștem ceasul biologic
Primul lucru pe care trebuie să îl facem, spune Foster, este să ne dăm seama care este ceasul nostru biologic și de cât de mult somn avem nevoie.
"Sunteți capabili să funcționați în mod optim și la un nivel pe care îl considerați satisfăcător în timpul zilei pentru a vă îndeplini sarcinile pe care trebuie să le îndepliniți? Atunci, probabil că dormiți suficient noaptea", a conchis specialistul.
"Dar, dacă aveți nevoie de un ceas deșteptător pentru a vă trezi, dacă vă simțiți obosit și iritat pe tot parcursul zilei, dacă sunteți dependent de cofeină și de băuturi bogate în zahăr, dacă prietenii, familia și colegii vă semnalează că sunteți prea irascibil, antipatic, prea impulsiv și, de fapt, că nu mai sunteți la fel de productiv ca până acum. Toate acestea sunt indicii foarte puternice că nu dormiți cât trebuie", a explicat el.
"Atât de mulți oameni au impresia că somnul este doar acel timp rămas în urma tuturor lucrurilor care trebuie făcute", a adăugat Foster.
"Dar nu, nu este așa. Ceea ce trebuie să facem, fiecare dintre noi, este să ne definim nevoile individuale de somn și, prin urmare, să ne schimbăm comportamentele pentru a optimiza acest somn".
