În ultimele săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a lăsat să se înțeleagă în mod public că ar fi deschis la discuții pentru a pune capăt războiului din Ucraina în termenii ceruți de Moscova. Contururile unui posibil acord pe care liderul rus și-l dorește pot fi văzute într-un document de 17 pagini elaborat de negociatorii ruși și ucraineni în aprilie 2022, la aproximativ 6 săptămâni de la începutul războiului. Existența acestui document a fost dezvăluită în exclusivitate de publicația The Wall Street Journal.
Oficialii și analiștii occidentali cred că aceste obiective rămân în mare parte neschimbate chir și la doi ani de la invazia rusă. În linii mari, acestea vizează transformarea Ucrainei într-un stat vulnerabil permanent în fața unei agresiuni militare din partea Moscovei.
Ce vrea Moscova
Documentul, datat 15 aprilie 2022, schițează modul în care negociatorii din ambele părți au încercat să pună capăt luptelor prin acceptarea transformării Ucrainei într-un "stat permanent neutru care nu participă la blocuri militare", căruia i se interzice să-și reconstruiască armata cu sprijinul Occidentului și care lasă Crimeea definitiv sub controlul de facto al Rusiei. În cele din urmă, cele două parți nu au ajuns la niciun acord. Amploarea crimelor de război comise de Rusia în Ucraina a devenit evidentă, situația militară a Ucrainei s-a îmbunătățit, iar Occidentul a furnizat arme pentru a sprijini Kievul.
Astăzi, Ucraina spune că nu va începe să discute despre pace până când Rusia nu-și va retrage trupele din țară, dar analiștii spun că o victorie militară pentru oricare dintre cele două tabere pare greu de obținut.
Documentul arată concesiile profunde pe care negociatorii ucraineni le aveau în vedere în primele săptămâni ale războiului. De asemenea, acesta dezvăluie cerințele pe care le-ar putea avea Moscova în cazul în care Ucraina ar capitula ca urmare a pierderilor teritoriale și a stopării ajutorului militar occidental.
Proiectul de tratat stipulează că Ucraina nu ar putea adera la alianțe militare precum NATO. De asemenea, Kievului i-ar fi interzis să importe armament străin, iar armata ucraineană ar fi trebuit redusă la 85.000 de soldați, 342 de tancuri și 519 piese de artilerie. Moscova ar fi cerut inclusiv limitarea razei de acțiune a rachetelor pe care le poate deține Ucraina, la 40 de km. De asemenea, potrivit documentului, Peninsula Crimeea, ocupată de Rusia din 2014, ar rămâne sub influența Moscovei și nu ar fi fost considerată neutră – o recunoaștere de facto a pierderii Peninsulei Crimeea de către partea ucraineană.
De asemenea, Moscova a făcut presiuni pentru ca limba rusă să funcționeze în paralel cu limba ucraineană în instituțiile publice din Ucraina, inclusiv în Guvern, o clauză pe care Kievul nu a semnat-o, potrivit proiectului de document. Viitorul regiunii Donbas nu a fost inclus în proiect, lăsând la latitudinea lui Putin și a lui Zelenski să tranșeze această problemă în cadrul unor convorbiri tête-à-tête.
Tratatul urma să fie garantat de puterile străine, care sunt enumerate în document ca incluzând SUA, Marea Britanie, China, Franța și Rusia, practic membrii Consiliului de Securitate al ONU.
Oficialii occidentali avertizează că, în pofida celor doi ani de lupte sângeroase care au dus la pierderi uriașe pentru ruși, Putin își menține obiectivele maximaliste în Ucraina, care includ o schimbare de regim la Kiev pentru a transforma Ucraina într-un stat obedient în fața Kremlinului. Un astfel de acord de pace încheiat de Ucraina "o lasă la mila Rusiei", spune Keir Giles, director la Conflict Studies Research Centre, un think-tank din Marea Britanie.
De la anexarea Crimeei în 2014, Rusia a încălcat peste 400 de tratate și convenții internaționale, potrivit think tank-ului Chatham House. Încetarea focului sau tratatele de pace din trecut, inclusiv în cazul Georgiei, Siriei și Ucrainei, au fost exploatate ulterior de Kremlin în interes propriu, afirmă Giles.
