Explozia barajului de la Nova Kahovka, din dimineața de 6 iunie, ar urma să provoace daune imense, care s-ar putea resimți și pe teritoriul României. La o săptămână de la deflagrația din Ucraina, unda de poluare se deplasează cu repeziciune pe râul Nipru, iar litoralul românesc ar putea să aibă de suferit.
Din cauza ruperii barajului, cantitatea imensă de apă a provocat inundații masive în Ucraina, iar substanțe poluante, precum uleiul industrial (circa 150 de tone), au fost împrăștiate pe suprafețe imense. În plus, specialiștii vorbesc chiar despre pericolul contaminării și cu substanțe radioactive.
- Unda de poluare ar urma să atingă zona românească în cel mult zece zile de la aruncarea în aer a barajului.
Litoralul românesc poate fi afectat de apele poluate venite din Ucraina
Însă la răspândirea poluării contribuie și geografia Mării Negre, mai exact curenții marini. În Marea Neagră sunt două tipuri de curenți, de suprafață și de compensație. De altfel, Marea Neagră nu are curenți de adâncime, iar asta înseamnă că, sub adâncimea de 150 de metri, viața nu mai este posibilă, nemaiexistând oxigen. În general, curenții se formează perpendicular cu plaja, astfel că șansele ca apa să atingă litoralul românesc sunt foarte mari.
Curenții din Marea Neagră sunt destul de slabi, însă chiar și așa, masa de apă se deplasează constant. Important de știut este că principala direcție de deplasare a lor este în sensul invers al acelor de ceasornic, de-a lungul țărmului, cu unele ramificații prin golfuri. Asta înseamnă că unda de poluare ar urma să fie transportată dinspre nordul Mării Negre - adică de la țărmul sudic al Ucrainei - către litoralul românesc.
Viteza curentului principal (Rim Current), care este unul ciclonal, este mai mare spre finalul primăverii, ca urmare a topirii zăpezilor din zonele montane, ceea ce face ca debitul râurilor să crească. Astfel, coroborat cu ruperea barajului, acest aspect mărește considerabil viteza de deplasare a apelor pe Nipru și, implicit, ajungerea mai rapidă a apei poluate în Marea Neagră. Odată ajunse în Marea Neagră, apele poluate se deplasează lent, dar sigur, spre țărm, iar curenții au viteze cuprinse între 15 și 20 de centimetri pe secundă la suprafață, conform ecomareaneagra.wordpress.com.
Dezastru ecologic, după explozia barajului de la Nova Kahovka
ONG-ul ucrainean Ecoaction susține că, în amonte de baraj, vegetația va muri din cauza drenajului foarte rapid, iar astfel, rămase brusc fără apă, plantele nu vor putea supraviețui. În avalul barajului, zonele vor rămâne inundate mai mult timp, ceea ce face ca și plantele din acest areal să moară. Astfel, "se vor regăsi sub ape atât zone de stepă, cât și zone forestiere, care se vor deteriora foarte mult în timp".
Specialiștii ucraineni consideră această explozie drept cea mai mare catastrofă ecologică din ultimele decenii. De altfel, partea ucraineană îi acuză pe ruși de ecocid, adică o distrugere de natură penală a mediului. La vărsarea Niprului în Marea Neagră se află o rezervație naturală, cu numeroase specii de păsări și alte viețuitoare, iar aceasta va fi distrusă în mare parte. Practic, întreg ecosistemul se va schimba și există riscul apariției unor boli. Microclimatul va avea și el de suferit.
- O suprafață de peste 60.000 de kilometri pătrați este afectată de explozia de la barajul Nova Kahovka, după spusele specialiștilor, suprafață de dimensiunea aproximativă a Lituaniei.
- Suprafața totală a Mării Negre este de 410.000 km pătrați (421.638 km pătrați, după alte surse), iar lungimea țărmului românesc este de 245 de kilometri.
- Volumul total al apelor care erau stăvilite de barajul de la Nova Kahovka este de 18 kilometri cubi. Adâncimea maximă era de 24 de metri.
Ucraina, cât și Rusia se acuză reciproc de distrugerea barajului de la Nova Kahovka. În urma acestei deflagrații, este afectată și alimentarea cu apă potabilă a peninsulei Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014. Sunt afectate și întreprinderile industriale din zona Dnepropetrovsk. Apa deservea și alimentarea celor două canale pentru irigarea părții de nord și nord-vest a Crimeei.
În amonte de baraj, din această cauză, nivelul apelor a scăzut și ar putea exista pericolul afectării răcirii reactoarelor nucleare de la centrala atomică de la Zaporojie, cea mai mare din Europa. Aceasta se află sub ocupația forțelor ruse încă de la începutul invaziei.
