Oprirea războiului din Ucraina continuă să fie principalul subiect în toate cancelariile Uniunii Europene în acest moment. La summitul de la Paris, care tocmai s-a terminat, au fost discutate mai multe aspecte referitoare atât la pace, cât și la ceea ce va fi după o eventuală pace. Iar președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat și el.
România are un rol-cheie în această problemă, în special datorită poziției geostrategice. În acest sens, multă lume s-a întrebat ce anume ar avea de câștigat România de pe urma contribuirii la ajutarea Ucrainei. Astfel, liderii europeni au demarat deja planuri în care s-a discutat inclusiv despre dezvoltarea infrastructurii de pe flancul estic al NATO, acolo unde se află și țara noastră. Iar investițiile care vor ajuta Ucraina ar urma să ajute și România, în special din punct de vedere civil, nu doar militar.
În plus, în ciuda zvonurilor că NATO s-ar putea diminua din cauza americanilor, Ilie Bolojan dă asigurări că organizația chiar se va întări pe flancul estic. Iar de aici vin și beneficiile pentru cetățenii de rând ai României.
Ce are de câștigat România de pe urma întăririi NATO pe flancul estic
Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Alt lucru este îmbunătățirea industriei de apărare europeană și creșterea capabilităților militare. Noi am făcut un grup de lucru la nivelul țării noastre, o să avem o întâlnire în această săptămână cu reprezentanții ministerelor care au responsabilitate, ca să pregătim prioritățile, să vedem care sunt capacitățile industriale pe care le putem integra în lanțul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, astfel încât, pe teritoriul României, din ceea ce vom achiziționa dpdv militar pentru a crește capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componente.
Asta înseamnă investiții în economia românească, locuri de muncă, transfer de tehnologie. Concluzia a fost cea de acțiune unitară, de angajament pe securitate și de acțiune coordonată împreună cu SUA.
În ceea ce privește întărirea flancului NATO, înseamnă, pe de o parte, ca toate planurile pe care astăzi NATO le-a pregătit pentru această zonă să fie continuate și s-a confirmat acest lucru încă o dată. Da, este posibil ca, în perioada următoare să se discute și de o creștere numerică a forțelor NATO care sunt pe flancul de est. Decizia se va lua foarte probabil la summitul NATO din iunie.
Aproape toată țările UE, cu excepția unei țări sau a două țări, vor respecta ce s-a stabilit la Consiliul European și sumele care revin fiecărui stat vor fi confirmate. Asta nu înseamnă că state care sunt membre ale UE sau nu sunt membre, dar au fost azi prezente aici, sau au fost în legătură cu acest grup, nu vor acorda sume suplimentare. Astăzi, o parte din țări a anunțat explicit sumele cu care vor contribui suplimentar, iar altele au anunțat că vor intra în astfel de proceduri.
Vom colabora în ideea sprijinirii și pentru a consolida puterea militară a Ucrainei. Însemnă parteneriate pe industria de apărare, instruire, transfer de echipamente, parteneriate pentru a le întări industria de apărare. Dar Ucraina, având acest conflict în care a trebuit să se adapteze, a reușit să-și formeze o industrie de apărare într-o situație de forță majoră, care are capabilități ce ar putea fi preluate inclusiv de țările europene.
Toate problemele de infrastructură mare care asigură tranzitarea țării noastre, magistrale, de la energie și tot ce înseamnă partea de mobilitate vor continua, sunt pe diferite finanțări, o parte pe fonduri europene, o parte pe bugetul de stat, o parte la companiile care sunt în această zonă, de exemplu Transgaz.
E important să continuăm aceste proiecte care sunt ca niște artere care asigură nu doar un posibil tranzit militar, ci și civil. E important ca o parte din ele să o putem include în finanțările care vin pe consolidarea bugetelor de apărare. E logistică ce ține de portul Constanța, chestiuni care țin de tranzitarea înspre Moldova, tot ce ține de această logistică ce nu sunt exclusiv militare, dar pot fi folosite și militar într-o situație limită.
Zona de est a României este rămasă în urmă, nu a avut o infrastructură conectivă față de zona de vest și va putea să recupereze în anii următori cu viteze mai mari și se vor crea condiții să apară și acolo noi locuri de muncă și șanse mai bune pentru românii care locuiesc în estul României în așa fel încât gradul de depopulare să nu mai crească și familiile să-și găsească un rost.
Este în interesul unei păci durabile ca Europa să se coordoneze în acest sens. Va exista situația post conflict. Deci alinierea între cele două părți va asigura pacea pentru mult timp, e o problemă de necesitate. Există o înțelegere dincolo de orice dispută pentru această soluție de coordonare. Pe problema sporirii efectivelor militare NATO, va exista un exercițiu militar în toamnă."
- La summitul de la Paris au participat 31 de state și reprezentanții NATO și UE.
