Legea care ar permite României să doboare dronele rusești care încalcă spațiul aerian al țării a fost contestată la Curtea Constituțională, iar judecătorii au dezbătut sesizarea formulată de partidele AUR, POT și SOS.

Legea anti-dronă

Parlamentul a adoptat la finalul lunii februarie proiectul de lege care ar crea cadrul legal pentru doborârea dronelor care intră ilegal în spațiul aerian al României.

Documentul nu a ajuns însă la promulgare pentru că a fost contestat la CCR de senatorii AUR, POT și SOS, iar judecătorii CCR dezbat sesizările formulate în acest sens. Opoziția din Parlament și-a susținut demersul prin faptul că legea ar încălca principiile constituționale.

Sigur, în tot acest timp, legea nu a putut fi aplicată: vorbim despre un proiect inițiat de MApN care ar permite forțelor militare române sau ale NATO să neutralizeze dronele neautorizate care ajung în spațiul aerian al țării noastre.

Propunerea a venit după ce mai multe fragmente de drone rusești care atacau porturile ucrainene au fost găsite pe teritoriul țării noastre, în județele Tulcea și Galați, de exemplu, fără ca militarii români să aibă pârghii legale pentru a le doborî.

Tot joi, CCR dezbate și sesizarea opoziției în cazul Legii care reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român.

În cazul în care judecătorii CCR vor decide, cu majoritate, că dispozițiile criticate sunt constituționale, legea adoptată de Parlament va fi promulgată de președintele interimar, Ilie Bolojan, în termen de zece zile de comunicarea deciziei.

Dacă însă CCR va declara legea neconstituțională, proiectul se va întoarce în Parlament pentru reexaminare, adică își va relua traseul legislativ.