Subiectul extinderii Schengen a fost discutat în cadrul Consilului JAI, deși nu era pe agendă. Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat că a solicitat ca procesul de aderare a României să fie finalizat în acest an. Același lucru a cerut și ministrul Spaniei, țară care de la 1 iulie va prelua președinția Consiliului European.
”În intervenția mea am solicitat finalizarea procesului de extindere prin aderarea României în 2023. Raportul prezentat azi de Ylva Johansson a subliniat că în primele luni din 2023, valorile migrației pe ruta Balcanilor de Vest au scăzut cu 44% în raport cu finalul anului trecut. Chiar dacă România nu se află pe această rută, faptul că aceste valori au scăzut arată că măsurile pe care statele membre le-au luat au dat rezultate.
Salut intervenția mai multor miniștri de Interne, care au reafirmat sprijinul pentru derarea României la spațiul Schengen.
Ministrul spaniol de interne (Spania va prelua președinția de la 1 iulie) a solicitat ca acest obiectiv să fie atins prin extinderea Schengen în 2023. Mi-a confirmat într-o întâlnire pe care am avut-o cu el că pe 30 martie se va afla la București. Vom putea discuta despre obiectivele președinției spaniole și aderarea României la Schengen.”, a spus Lucian Bode, pentru Euronews România.
Știrea inițială:
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene se reuneşte joi și vineri la Bruxelles, într-o reuniune formală.
Pe agendă se află teme precum azilul şi migraţia, Spaţiul Schengen, securitatea internă, drepturile fundamentale, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, combaterea infracţionalităţii.
Azilul şi migraţia, Spaţiul Schengen, securitatea internă sunt subiecte abordate de miniştrii de Interne din cadrul Consiliului JAI, în prima zi a reuniunii, în timp ce drepturile fundamentale, agresiunea Rusiei sau combaterea infracţionalităţii sunt teme discutate de miniştrii Justiţiei în cea de-a doua zi a Consiliului.
Implicarea UE la frontierele externe
Astfel, miniştrii vor discuta despre dimensiunile internă şi externă ale azilului şi migraţiei, în urma Consiliului European din 9 februarie 2023. Discuţia va include, în special, punerea în aplicare a foii de parcurs privind Regulamentul Dublin şi implicarea efectivă a UE la frontierele externe, inclusiv în ceea ce priveşte operaţiunile desfăşurate de entităţi private.
Regulamentul Dublin stabileşte principiul conform căruia un singur stat membru este responsabil de examinarea unei cereri de azil. Obiectivul este de a se evita ca solicitanţii de azil să fie trimişi dintr-o ţară în alta, dar şi de a se evita abuzarea de acest sistem prin introducerea mai multor cereri de azil de către o singură persoană.
Politica în domeniul vizelor
Cu privire la Spaţiul Schengen, miniştrii Afacerilor Interne vor discuta despre viitorul politicii în domeniul vizelor. Preşedinţia şi Comisia vor informa miniştrii cu privire la situaţia generală a zonei Schengen şi la punerea în aplicare a acţiunilor prioritare definite de Consiliu în iunie 2022.
De asemenea, miniştrii vor avea un schimb de opinii cu privire la punerea în aplicare a interoperabilităţii, în special în ceea ce priveşte începerea funcţionării sistemului de intrare/ieşire. Aceştia vor lua act de intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat, care ar trebui să devină operaţional în martie 2023.
Cooperarea juridică privind războiul din Ucraina
În ceea ce priveşte securitatea internă, miniştrii de Interne vor discuta despre situaţia actuală a dialogului privind securitatea internă cu Ucraina şi despre cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne/politicii de securitate şi apărare comune în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei în această ţară. De asemenea, Comisia Europeană va informa miniştrii cu privire la activitatea centrului de sprijin al UE pentru securitatea internă şi gestionarea frontierelor din Republica Moldova.
Consiliul urmează să adopte concluzii privind Carta drepturilor fundamentale a UE şi spaţiul civic, miniştrii desfăşurând apoi un schimb de opinii cu privire la acest subiect şi discutând despre următoarele etape în combaterea rasismului şi a antisemitismului.
Soluții pentru crimele de război comise de Rusia în Ucraina
Referitor la invazia Rusiei în Ucraina, miniştrii Justiţiei vor evalua situaţia privind răspunsurile judiciare şi lupta împotriva impunităţii în ceea ce priveşte crimele săvârşite în Ucraina. Preşedinţia suedeză va prezenta, de asemenea, un raport cu privire la discuţiile în curs la nivel tehnic cu privire la proiectul de directivă privind definirea infracţiunilor şi a pedepselor pentru încălcarea sancţiunilor UE. Această propunere a fost prezentată de Comisie la 2 decembrie 2022, în urma adoptării unei decizii a Consiliului de a adăuga încălcarea măsurilor restrictive ale UE pe lista infracţiunilor incriminate de UE.
În ceea ce priveşte combaterea infracţionalităţii, preşedinţia suedeză a Uniunii va prezenta un raport cu privire la discuţiile în curs la nivel tehnic referitoare la proiectul de directivă privind recuperarea şi confiscarea activelor, care a fost prezentat de Comisie în mai 2022. Scopul propunerii respective este de a moderniza normele UE privind recuperarea activelor şi de a se asigura că infractorii sunt privaţi de câştigurile lor ilegale. Nu în ultimul rând, miniştrii vor discuta despre ameninţarea pe care o reprezintă pentru societăţile europene criminalitatea organizată în domeniul traficului de droguri.
