Departamentul Apărării al SUA se opune transmiterii către Curtea Penală Internațională a dovezilor obținute de agențiile de informații americane despre crimele de război comise de ruși în Ucraina, pentru a nu crea un precedent, care ar putea fi folosit împotriva soldaților americani.
Deși Joe Biden susține colaborarea SUA cu CPI, Departamentul Apărării rămâne ferm în privința refuzului de a partaja informațiile, potrivit unor foști și actuali oficiali, citați de NYT și preluați de The Guardian.
Aceștia arată că doar opoziția Pentagonului este obstacolul în privința remiterii dovezilor obținute către Curtea de la Haga.
Consiliul Național de Securitate (NSC) s-a reunit pe 3 februarie pentru a încerca să rezolve disputa, însă secretarul Apărării Lloyd Austin nu a cedat.
Senatorul republican Lindsey Graham, inițiatorul unei propuneri legislative prin care solicită sprijinul autorităților din SUA pentru a interveni în favoarea Ucrainei a blamat deopotrivă Pentagonul.
"DoD (Departamentul Apărării - n.red.) s-a opus modificării legislative - aceasta a trecut cu o majoritate covârșitoare -, iar acum încearcă să submineze litera și spiritul legii", a declarat Graham pentru NYT.
"Mi se pare că Departamentul Apărării este copilul-problemă aici și cu cât vom reuși mai repede să trimitem informațiile pe care le deținem către CPI, cu atât mai bine va fi pentru lume", a întărit acesta.
"Forțele ruse au comis crime de război și crime împotriva umanității în Ucraina, iar poporul ucrainean merită dreptate", arată purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al SUA, Adrienne Watson.
SUA, implicate în tragerea la răspundere a Rusiei
"Statele Unite sprijină o serie de investigații pentru a-i identifica și a-i trage la răspundere pe cei responsabili, inclusiv prin intermediul Parchetului General ucrainean, al Națiunilor Unite, al misiunilor de experți stabilite în cadrul «mecanismului de la Moscova» al OSCE și al Curții Penale Internaționale, printre altele", a mai declarat Watson, potrivit The Guardian.
Juriștii americani au contribuit la elaborarea Statutului Curții Penale Internaționale de la Roma, care a fost semnat de Bill Clinton în 2000, dar nu a fost ratificat de Senatul american, iar succesorul lui Clinton, George W. Bush, a luat măsura neobișnuită de a retrage semnătura SUA.
Oponenții americani ai Curții au susținut că aceasta ar putea fi instrumentalizată de rivalii SUA împotriva soldaților americani implicați care luptă în războaie străine, în pofida prevederilor care arată că instanța internațională are jurisdicție asupra spețelor doar în situația în care instanțele din țara de origine a suspectului nu vor sau nu vor putea să îl judece.
Totodată, la Conferința de Securitate de la Munchen, vicepreședinta SUA, Kamala Harris, a declarat că Rusia a comis crime împotriva umanității în Ucraina, întărind că Washingtonul va "continua să sprijine cercetările din Ucraina și investigațiile internaționale, deoarece trebuie să se facă dreptate".
"Curtea Penală Internațională ocupă un loc important în ecosistemul justiției internaționale, iar Statele Unite sprijină ancheta procurorului CPI", a declarat Beth și van Schaack, ambasadoarea Statelor Unite pentru justiția penală globală, la o conferință la Lvov.
