Parlamentul nou ales a avut, pe 3 februarie, prima ședință ordinară din acest an. Reducerile de personal cu 20% anunțate și-au mai pierdut însă din impactul prevăzut inițial. Conducerile celor două camere nu s-au atins mai deloc de angajații grupurilor parlamentare. Iar din zecile de concursuri cu noi posturi scoase la angajare, demarate la finele anului trecut, doar câteva au fost blocate.
Reducerile de personal din cele două camere ale Parlamentului, misiune imposibilă
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „În prima zi de legislatură, deputații au fost mai interesați de împărțirea posturilor și de validarea unor colegi în structura de conducere a Camerei și în fruntea comisiilor parlamentare, îndeosebi în fruntea comisiilor comune de control a serviciilor de informații. Mai puțin au fost dornici să adopte acel memorandum deja aprobat în conducerea acestui for legislativ, prin care se propune reducerea cu 240 de posturi a organigramei de funcționare a Camerei Deputaților.
În schimb, la Senat, lucrurile au mers mai rapid, în ciuda unui nou protest al funcționarilor publici existenți la nivelul acestei camere legislative. Plenul Senatului a adoptat memorandumul prin care se propune reducerea cu 186 de posturi a organigramei camerei superioare.
Dar în același timp, funcționarii publici parlamentari acuză actuala conducere a Senatului, în frunte cu Ilie Bolojan, că s-a venit cu o evaluare făcută în pripă. Aceștia cer să se facă concursuri și examene echitabile, pentru că, în momentul de față, se pun sub semnul întrebării adevăratele intenții ale conducerilor celor două camere legislative.
Unii cred că, de fapt, se face loc numirii unor oameni din clientela politică a PSD și PNL, mai ales că, până când vor fi organizate aceste examene prin care se va stabili cine rămâne în funcții și cine pleacă, vedem că, în decembrie 2024, au fost inițiate 18 concursuri pentru încă 31 de posturi la Camera Deputaților și alte trei concursuri la Senat. Iar în prima lună a anului 2025 au fost inițiate zece astfel de examene pentru angajarea a încă 11 persoane, pe ultima sută de metri.
În data de 29 ianuarie s-a blocat cel puțin o parte din concursurile aflate în momentul de față în derulare, iar în privința candidaților deja admiși, s-a stabilit că aceștia nu pot fi angajați dacă nu s-a rezolvat procedura de intrare în corpul funcționarilor publici până în data de 29 ianuarie.
În schimb, vedem că, în ciuda intențiilor de reducere a cheltuielilor, nimeni nu se va atinge de angajații de la grupurile politice parlamentare. Potrivit informațiilor noastre, de exemplu, în ultimii doi ani, la nivelul grupurilor PSD și PNL, s-au făcut zeci de angajări, iar numărul acestora a tot crescut la 100 în cazul PSD și la 80 de persoane angajate în cazul grupurilor parlamentare liberale. O situație care, în momentul de față, nu va avea o soluție prea rapidă în viitorul apropiat, mai ales că parlamentarii sunt mai interesați ca, în zilele următoare, să obțină finanțare pentru propriile amendamente la proiectul bugetului de stat. Și, potrivit informațiilor noastre, se vor aloca în jur de 750.000 lei pentru amendamentele pe care atât parlamentarii puterii, cât și cei a opoziției le depun în această perioadă, pe marginea proiectului de buget, pentru a avea cu ce să se laude în circumscripții, că au bani pentru o serie de proiecte locale, precum săli de sport, biserici și alte proiecte de acest gen."
Cristina Târteață, consilier parlamentar: „Sperăm într-o dreptate, nu într-o nedreptate care ni se întâmplă astăzi. Sperăm într-o analiză corectă, nu într-o analiză simplistă. Dacă dvs considerați că eu o să intru vreodată într-un concurs cu două persoane, dintre care una este o mamă singură care își crește copilul și acest salariu este singura ei sursă de venit, și cu încă o tânără care stă pe pastile de când a izbucnit acest scandal, pentru că nu poate face față, vă înșelați. Sunt prea umană să particip la această mascaradă și la acest măcel. Evident că voi merge în instanță, alături de colegii mei și individual."
Condiția ca reforma propusă de Bolojan să poată fi făcută
Andrei Țăranu, politolog: „E o întreagă discuție despre legitimitatea conceptului de funcționar public parlamentar. Încă din 2007, când a fost introdus acest concept de funcționar public parlamentar, s-a dorit, în special de către angajații celor două camere, să capete cam aceleași drepturi cu funcționarii publici și, în felul acesta, să fie inamovibili.
Legea a fost proastă, a avut o gaură largă de intrare și o gaură foarte mică de ieșire. Practic, din funcționar public parlamentar poți să ieși doar cu pensionare sau prin demisie. De aici e chestia complicată. Cei care au fost angajați cu concurs de Camera Deputaților sau de Senat au drepturi, pentru că au câștigat prin concurs.
Pe de altă parte, Bolojan sau alt lider de partid ar dori să-și poată aduce niște profesioniști care să îi fie loiali lui și să nu-i fie neapărat loiali celui care a fost în vechea conducere. De aici, o situație foarte complicată. În general, politicenii importanți, ca domnul Ciucă, sau, anterior, domnul Orban, nu prea s-au luat de această mică armată din Parlament, tocmai pentru că ei erau ușori și era o formulă de presiune asupra parlamentarilor din subordine. Acum însă domnul Bolojan vrea să facă o revoluție, doar că nu va putea să o facă dacă nu va schimba înainte legea."
Cristian Hrițuc, consultant politic și fost consilier prezidențial: „Acolo sunt posturi prevăzute în funcție de numărul de parlamentari pe care îi are fiecare grup și ei sunt încadrați, legal, de către grup și rămâne la latitudinea grupului ce angajați rămân la începutul sesiunii. E normal ca partidul să-și aducă oamenii în care are încredere. De aceea, nu cred că trebuie amestecate lucrurile."
