Sute de consilieri și de experți de la grupurile parlamentare de la Senat și Cameră sunt exceptați de la valul viitoarelor disponibilizări decise de conducerile celor două camere. În paralel, comasarea autorităților și instituțiilor subordonate Parlamentului bate pasul pe loc și rămâne la stadiul preluării practicilor din alte state europene.
Primii angajați care vor fi dați afară la Cameră sunt cei care au ajuns la vârsta pensionării sau care cumulează deja pensia cu salariul. Salariații nu vor putea să-și suspende contractele de muncă și nici să ceară detașarea la o altă instituție de stat. Totodată, concursurile de angajare deja inițiate vor fi sistate. Abia după ce se vor lua aceste măsuri se va trece la evaluarea și organizarea de concursuri de departajare a personalului rămas, se arată în textul memorandumului discutat și aprobat astăzi în conducerea Camerei. Opoziția susține că totul este doar un exercițiu de imagine.
Cătălin Drulă, vicepreședinte al Camerei Deputaților: „În cea mai mare parte, posturile care s-ar elimina eventual sunt cele vacante, adică libere, unde nu se plătesc salarii. Oricum, într-o altă parte sunt oameni care oricum plecau în pensie în în această perioadă .se ține ascuns un document care se numește statul de funcție al Camerei Deputaților. Acolo știi pe fiecare departament, pe fiecare structură, câte posturi sunt prevăzute, câte sunt efectiv ocupate, adică câte sunt în plată, unde sunt angajați și ce tip de angajați sunt. Secretariatul general a refuzat să-mi pună la dispoziție mie sau colegilor din biroul permanent de la toate celelalte partide acest document. Este clar că este personal excedent, sunt pile excedentare de care nu se atinge nimeni.”
Conducerea Camerei are însă alte estimări. Prin reducerea aparatului de lucru cu 240 de persoane, dar și prin măsuri de limitare a cheltuielilor cu... iluminatul și hârtiile plimbate dintr-un birou în altul, s-ar face economii de 35 de milioane de lei anual.
Cu toate acestea, liderul Camerei inferioare a Parlamentului nu poate explica de ce sutele de consilieri angajați de grupurile partidelor politice nu sunt incluși în procesul de disponibilizare bugetară. Potrivit unor surse parlamentare, în ultimii doi ani, numai la nivelul grupurilor PSD și PNL de la Cameră și Senat numărul angajaților a crescut la 100, respectiv 70 de persoane.
Ciprian Șerban, PSD, președintele Camerei Deputaților: „Nu pare o discriminare, pentru că sunt 240 de posturi la care renunțăm acum, urmând să continuăm analiză. Am intrat și în oamenii co-președinților de comisii, care teoretic sunt funcții politice. Ducem măsurile mai departe și cu măsuri pentru angajații de la grupurile parlamentare. Asta am spus. Haideți să finalizăm ce am început.”
Șefii celor două camere legislative trebuie să găsească soluții de comasare și de reducere a numărului de bugetari și în instituțiile subordonate Parlamentului. Sunt luate deja în calcul mai multe modele de lucru, după practica din alte țări europene. Conducerea ANRE, una dintre autoritățile care ar putea fuziona cu ANCOM și Consiliul Concurenței, nu vrea să audă de reorganizare.
George Niculescu, președintele ANRE: „În Spania funcționează o autoritate de reglementare care conține și Consiliul Concurenței și Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei, iar în momentul de față, în transparență publică, este un proiect de lege care separă aceste autorități. Țara a trecut printr-o criză și nu doar țara, toată Europa printr-o criză energetică și atunci instituțiile trebuie să fie de sine stătătoare și cu atribuții clare. Eu am luat măsuri de reformă și măsuri de eficientizare a cheltuirii banilor pe care Autoritate îi are în budget. am desființat, în urma reorganizării pe care am făcut-o anul trecut, 12 posturi de conducere, de la 40 am trecut la 28 de posturi de conducere.”
Reorganizarea, inclusiv comasarea acestor instituții subordonate Parlamentului, Guvernului și ministerelor, riscă însă o implementare anevoioasă. Potrivit unor surse din cadrul noii coaliții, vor scădea dramatic șansele ca reformarea sistemului bugetar să devină realitate, dacă nu se va ajunge la consens politic în contextul noilor alegeri prezidențiale.
