Aflat pentru a doua oară în postura de ministru al Dezvoltării, Cseke Attila susține că acest nou mandat reprezintă o reală provocare pentru el. Gaura financiară în care se află Guvernul necesită luarea de măsuri mai dure. În direct la Euronews, Cseke Attila a spus ce a găsit când a ajuns în minister.
Cum reorganizează Cseke Attila Ministerul Dezvoltării
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: „E una dintre problemele care apasă pe mandatul meu de ministru, după o lună. Din păcate, erau facturi restante pe lucrări executate, de 6,7 miliarde de lei în mai multe programe de investiții.
Nu dorm liniștit, pentru că lucrările sunt efectuate, antreprenorii își așteaptă banii, autoritățile locale sunt presate și ele. Totuși, e aproape 1,5 miliarde de euro, adică o sumă consistentă. Am plătit din această sumă cam 2,1 miliarde de lei, cât ne-a permis sfârșitul de an, respectiv în ianuarie, pe legile în vigoare."
Chiar dacă a găsit datorii la minister, Cseke Attila susține că bugetul instituției pentru acest an poate fi chiar mai consistent. Însă ceea ce se schimbă, spune el, este metoda de lucru în managementul acestui buget.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: „Am elaborat și trei proiecte de hotărâre de guvern, toate sunt în circuit de avizare, sper să intrăm cu ele cât mai rapid în ședința de guvern, care prioritizează plățile și aprobările de noi contracte de execuție de lucrări. Ce trebuie să spun deschis? Să ofer predictibilitate tuturor.
Dacă noi mai repetăm această fază în care plătim până în aprilie tot, după care, luni întregi, nu plătim nimic și după care încercăm să plătim puțin, cum ne permite bugetul și din fondul de rezervă bugetară, acest sistem de plăți în valuri omoară șantierul. Deci antreprenorii pleacă de pe șantier. Mai bine un sistem de finanțare care este predictibil, poate ritmul este mai lent pe anumite investiții, dar se asigură o finanțare continuă. Nu lucrez cu 30 de oameni pe șantier, lucrez numai cu 15, avansez. Dar nu trebuie să te oprești.
Pe construcții, e foarte important să ai predictibilitate. Și aceste trei hotărâri de guvern vin să prioritizeze pe anumite criterii. Unul din criterii este acela de a aloca bani mai mulți pentru investițiile care sunt cu grad de execuție ridicat, adică sunt spre finalizare, de peste 80%. Să le finalizăm pe cele care sunt aproape de finalizare, urmând să avem un buget mai redus pentru cele care sunt la început de drum. Cred că e o chestiune logică.
Și dacă toată lumea știe de aceste criterii, atunci piața se așează, cunoscând și oarecum dificultățile bugetare. Vom stabili că plătim între 15 și 17 ale lunii, deci toată lumea să știe. Eu o predictibilitate în sensul acesta pentru antreprenor și pentru și pentru autoritatea locală."
Cați oameni pleacă din Ministerul Dezvoltării? C. Attila: „Unii taie frunză la câini”
După comasările și reducerile de personal anunțate de guvern în mai multe ministere și direcții, nu scapă nici Ministerul Dezvoltării de astfel de măsuri. În cest sens, Cseke Attila propune o metodă occidentală de lucru. Ideea principală pe care va merge este cea a eficientizării și a eliminării redundanței de posturi.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: „Suntem în analiza privind eficiența instituției. În 2021, am desființat o întreagă structură subordonată ministerului. Am analizat, a ținut vreo trei-patru luni, undeva în mai-iunie am introdus proiectul de lege în guvern și l-am aprobat.
A fost lege prin care am desființat inspectoratele de stat în construcții regionale, pentru că erau suprapuneri de atribuții, pentru că aveam inspectorate în care n-aveam niciun inspector, deci atribuția principală a instituției nu puteai să o faci pentru că nu aveai cu cine. Aveam un șef, o secretară ș.a.m.d. Dar a fost o analiză aprofundată și chiar dacă au mai fost mișcări, salariați care nu au fost de acord, aveam un grad de încărcare pe dosare pe fiecare angajat din toată țara, la care puteam să ne uităm în orice moment.
Să vă dau un exemplu: ce face unul de la Inspectoratul de Stat în Construcții Constanța și ce face la regională, unde n-aveam niciun inspector. Evident că erau diferențe enorme. Adică munca de jos, munca de specialitate se făcea la nivelul inspectoratului județean, iar la nivel regional era un fel de capac instituțional pus, care nu crea decât birocrație și nu se întâmpla mai nimic. Și atunci noi am desființat întreaga structură.
În 2023, Ministerul a pierdut încă peste 200 de angajați, adică acest minister are 701 posturi în organigramă, din care vreo 60 sunt vacante în prezent, în condițiile în care, în ultimii 4 ani, are programe de investiții de gestionat în plus față de acum 4 ani, de peste 20 de miliarde de euro, atât în Anghel Saligny și în PNRR, etc.
Dar analiza o facem și la instituțiile subordonate. În momentul în care avem o finalitate a analizei, evident că vom comunica. Nu aș vrea să mă hazardez la procente. Eu cred că e important să facem o analiză amănunțită, așa cum am făcut și în 2021, fără mare tam-tam, fără să anunțăm înainte. Și cred că am ieșit onorabil. Adică prin lege trecută prin Parlament, pusă în aplicare.
Posturile vacante, unele dintre ele sunt necesare, chiar dacă, anul acesta, nu se pot ocupa posturile, pentru că, la noi, posturile vacante sunt în principal pe două direcții. La direcția generală de implementare a PNRR, unde am creat o direcție în 2021-2022, de la zero, din posturi vacante și nu am cerut niciun post.
Așa avem 70 și ceva de angajați la direcția PNRR, respectiv posturi vacante multe mai avem la Direcția Generală de Administrație Publică, unde fluxul de personal este destul de mare.
Și în interiorul ministerelor sunt diferențe majore de salarizare între funcționari publici de același grad. Și acolo unde salariu este mai mic, de acolo oamenii pleacă pentru un salariu mai mare. La Direcția Generală Administrație Publică avem o schimbare destul de amplă a personalului, pentru că salariile lor nu sunt așa de ridicate ca în altă structură."
Ca măsură complementară, Cseke Attila susține o salarizare în funcție de peformanță, pentru ca angajatul să aibă o motivație.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării: „Da, este unul dintre lucrurile pe care trebuie să le facem clar în noua lege a salarizării, pentru că nu mai putem să stăm după o salarizare unitară când noi știm toți, la orice instituție publică, că unii sunt mai buni și lucrează mai mult și alții sunt mai puțini buni. Unii rup clanța la ora 4, iar cu alții mai pot să lucrez și după programul de lucru și care sunt disponibili și au idei și sunt pregătiți.
Trebuie să faci o diferențiere la salarizare. Ei se simt așa: 'domnule, dar de ce merită să fac eu chestia asta, dacă nici celălalt nu face?' Nu că taie că frunză la câini, dar muncește mai puțin și are același salariu. Deci trebuie o salarizare după performanță."
