Solicitarea PNL-PSD de renunțare la procentul maxim de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile nu este pe placul Comisiei Europene. Este răspunsul reprezentanților Executivului UE, la solicitarea Euronews.
În plus, Comisia Europeană de la Bruxelles transmite că pensiile militare sunt considerate pensii speciale.
„Plafonul de 9.4% din PIB face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, spune Comisia Europeană.
Condițiile sunt clare, noi ca țară trebuie să respectăm câteva jaloane, printre care și cel care spune că procentul maxim pentru pensii este de 9,4% din PIB, jaloane pe care noi ni le-am asumat, nu le-a impus Comisia Euorpeană. Dacă nu se îndeplinesc, nu vom primi toți banii de la PNRR.
Pensiile militare sunt pensii speciale?
Comisia Europeană consideră că pensiile militare sunt pensii speciale.
Până la finalul acestui an, jalonul este de rediscutare a pensiilor speciale, adică o nouă lege în România să nu fie înființate noi categorii de pensii speciale în România și să fie reduse cheltuielie cu pensiile speciale. Acest lucru este solicitat de Comisia Europeană, până la finalul lunii decembrie.
„O etapă specifică, care trebuie parcursă până la finalul anului 2022, se referă la reforma pensiilor speciale, care includ și pensii militare”, potrivit Comisiei Europene.
A solicitat România în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9,4% din PIB cu un alt mecanism?
„România a prezentat un plan național de redresare și reziliență, după ce a primit o evaluare pozitivă din partea CE, a fost aprobat de Consiliu. Acordul specifică etapele și obiectivele obligatorii din punct de vedere juridic legate de diferite reforme și investiții pe care România trebuie să le îndeplinească pentru a obține plățile respective.
Plafonul de 9,4% din PIB face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019).
În anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc se precizează că „Un obiectiv al noii legislații este menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit.”
Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, a transmis Comisia Europeană.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că, în urma unor discuţii avute la Bruxelles, s-a ajuns la concluzia că este nevoie să fie făcute "ajustări" la Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), arătând că nu există timp de renegociere, pentru că ar însemna o pierdere de timp şi de resurse.
El a spus de asemenea că s-a discutat de "principiu" despre plafonul de 9,4% din PIB asumat prin PNRR pentru pensii.
„Am convenit cu doamna preşedintă (Ursula von der Leyen, preşedinta CE - n.r.) ca acest indicator să poată fi înlocuit cu indicatori de disciplină fiscală, având la bază studiul Băncii Mondiale, iar detaliile tehnice legate de modalitatea în care se va proceda vor fi stabilite la nivelul comisiilor de specialitate”, a afirmat premierul.
