Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor pentru România, în valoare de 1,5 miliarde de euro, menită să acorde o compensaţie parţială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creştere a preţurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii („ETS”).
Potrivit site-ului Comisiei Europene, vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţeia, a precizat că: „Această schemă în valoare de 1,5 miliarde euro sprijină obiectivul României de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile sale mari consumatoare de energie. În acelaşi timp, stimulentele pentru o decarbonizare eficientă din punctul de vedere al costurilor a economiei sale vor fi menţinute, în conformitate cu obiectivele Pactului verde, iar denaturările nejustificate ale concurenţei vor fi limitate”.
Măsura adoptată de România
Schema notificată de România, cu un buget total estimat de 1,5 miliarde de euro, va acoperi o parte din preţurile mai ridicate la energie electrică rezultate din impactul preţurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei electrice (aşa-numitele „costuri indirecte ale emisiilor”) suportate în perioada 2021-2030.
Măsura de sprijin vizează reducerea riscului de „relocare a emisiilor de dioxid de carbon”, situaţie în care întreprinderile îşi mută producţia în ţări din afara UE cu politici mai puţin ambiţioase privind clima, ceea ce duce la sporirea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
De această măsură vor beneficia întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele expuse riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon enumerate în anexa I la Orientările privind anumite măsuri de ajutor de stat acordate în contextul sistemului de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră după 2021 („Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS”).
Aceste sectoare se confruntă cu costuri semnificative ale energiei electrice şi sunt expuse în mod deosebit concurenţei internaţionale.
Compensaţia va fi acordată întreprinderilor eligibile sub forma unei rambursări parţiale a costurilor indirecte ale emisiilor suportate în anul precedent, plata finală urmând să fie efectuată în 2031. Valoarea maximă a ajutorului va fi egală cu 75% din costurile indirecte ale emisiilor suportate. Valoarea ajutorului se calculează pe baza valorilor de referinţă privind eficienţa consumului de energie electrică, care asigură faptul că beneficiarii sunt încurajaţi să economisească energie.
Condiții de îndeplinit
Pentru a putea beneficia de compensaţie, beneficiarii trebuie fie să pună în aplicare anumite recomandări formulate în urma auditului energetic, să acopere cel puţin 30% din consumul lor de energie electrică din surse care nu produc emisii de dioxid de carbon (prin instalaţii de producere a energiei din surse regenerabile de la faţa locului sau din aproprierea sitului, prin contracte de achiziţie de energie electrică fără emisii de dioxid de carbon sau prin garanţii de origine), fie să investească cel puţin 50% din valoarea ajutorului în proiecte care conduc la reduceri substanţiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale instalaţiilor lor.
Beneficiarii vor trebui să respecte una dintre aceste obligaţii în termen de trei ani de la acordarea ajutorului.
România a notificat, de asemenea, o modificare a unei scheme anterioare de compensare parţială a întreprinderilor mari consumatoare de energie pentru creşterea preţurilor energiei electrice rezultate din costurile indirecte ale emisiilor suportate în perioada 2019-2020. Schema anterioară a fost aprobată de Comisie în mai 2020.
Prin această modificare, România prelungeşte până în 2022 termenul pentru plata ajutoarelor pentru anul 2020, având în vedere întârzierea plăţilor din cauza unei rate de îmbolnăvire excepţional de ridicate în contextul pandemiei de coronavirus.
Evaluarea Comisiei
Comisia a evaluat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat şi, în special, cu Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS.
Executivul comunitar a constatat că schema este necesară şi adecvată pentru a sprijini întreprinderile mari consumatoare de energie să facă faţă creşterii preţurilor la energie electrică şi pentru a evita ca întreprinderile să se mute în ţări din afara UE cu politici climatice mai puţin ambiţioase, ceea ce duce la o creştere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial.
Comisia a constatat că schema respectă cerinţele privind auditurile energetice şi sistemele de gestionare prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat acordate în cadrul ETS.
Prin urmare, aceasta sprijină obiectivele UE în materie de climă şi mediu şi obiectivele stabilite în Pactul verde european. În plus, Comisia a concluzionat că ajutorul acordat este limitat la minimul necesar şi nu va avea efecte negative nejustificate asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale din UE. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
În plus, Comisia a constatat că, pe baza circumstanţelor excepţionale invocate de România, modificarea schemei anterioare nu modifică evaluarea compatibilităţii măsurii, aprobată în mai 2020, cu normele UE privind ajutoarele de stat. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat modificarea schemei de ajutoare a României în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.
