Coiful de la Coțofenești și brățările care fac parte din tezaurul României au ajuns, cel mai probabil, pe piața neagră. Este opinia profesorului universitar Constantin Bărbulescu. El mai spune că o mare parte dintre aceste piese de patrimoniu ajung ulterior la casele de licitație în mod fraudulos.
Bărbulescu: Coiful și brățările, un furt comandat
„Valoarea nu este doar aceea de pe piața neagră, pentru că multe aceste obiecte, trebuie spus, ajung pe piața neagră. Coiful și brățările, cel mai probabil așa cred că nu sunt un furt pentru aur, sunt un furt comandat probabil de o rețea. Brățările au fost găsite la o casă.
Să nu uităm că o parte din ele au ajuns pe la casele de licitații, le pe la marile case de licitații în mod fraudulos.
Există o piață neagră majoră a obiectelor de artă și a obiectelor de patrimoniu, o piață nevăzută, comparabilă probabil cu cea, dacă vreți, poate să fie comparația extremă a ARM, a armelor din țările africane și din alte zone.
Dar obiectele sunt colecționari care își doresc cu tot în adinsul să aibă ceva din cultura și civilizația.”, a declarat Constantin Bărbulescu.
Pe 25 ianuarie, patru piese arheologice din România, între care coiful de aur de la Coțofenești, expuse la Muzeul Drents din Assen (nord), au fost furate.
Muzeul Drents găzduia expoziția 'Dacia! Regatul aurului și argintului', cu peste 500 de piese împrumutate de România. Expoziția se încheia chiar în weekendul în care a avut loc jaful, iar coiful de aur era piesa principală a expoziției.
Vineri, restul pieselor din expoziția de la Muzeul Drents au sosit în România.
