Nu va mai exista prag pentru abuzul în serviciu, a decis miercuri Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Deputații au votat proiectul de modificare a Codului de procedură penală în forma venită de la Guvern, respingând toate amendamentele formulate, inclusiv cele de la Senat.
Senatul votase, săptămâna trecută, ca pragul pentru abuzul în serviciu să fie de 250.000 de lei. Decizia a stârnit numeroase controverse, iar Ministerul Justiției a propus, ulterior, un prag de 9.000 de lei.
De asemenea, Camera Deputaților a votat și ca interceptările să poată fi foloste în continuare ca mijloc de probă în cazurile de corupție.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, spune că nu există text în Constituție care să prevadă prag valoric pentru o infracțiune
Augustin Zegrean, fost șef al CCR, a declarat în direct la Euronews România că judecătorii și procurorii au suficiente pârghii pentru a judeca, respectiv cerceta, spețele de abuz în serviciu, fără a avea nevoie de praguri valorice, în situația în care constată că funcționarul public, prin fapta comisă, nu a creat un prejudiciu mare.
"Judecătorul are suficiente pârghii pentru a stabili el dacă fapta trebuie pedepsită ca infracțiune sau nu. Nu este necesar să fie un prag de 9.000 (...) Judecătorul poate să stabilească el. Procurorul la fel - poate să oprească el urmărirea penală pentru o anumită faptă. Sunt în fiecare an zeci de mii de cazuri în care procurorul renunță la urmărirea penală sau sunt cazuri în care judecătorul dispune amânarea aplicării pedepsei sau alte soluții pe care le poate da, dacă valoarea prejudiciului creat prin fapta comisă este mică”, a explicat Augustin Zegrean.
În ceea ce privește eventuala contestare la CCR a modificărilor la Codul penal adoptate astăzi, Zegrean crede că nu vor fi contestate, pentru că nicăieri în Constituție nu se prevăd praguri și nici CCR nu poate stabili praguri valorice mai mari sau mai mici pentru infracțiuni.
"Cred că nu vor fi contestate. Cei care ar putea să conteste acum, înainte de promulgarea legii, și-au cam spus părerea. Când a fost prag de 250.000 de lei au spus că este mult prea mare, când a fost de 9.000 de lei era tot mult prea mare. Acum, dacă nu e deloc, e mult prea mic. Nu știu ce vor să facă.
Constituția spune, în articolul 147, că în situația în care CCR declară un proiect de lege neconstituțional, Parlament sau Guvernul, după caz, are obligația să pună legea în acord cu dispozițiile Constituției, nu cu decizia CCR. Deci, trebuie înțeles că politica penală aparține exclusiv Parlamentului. Nu poate CCR să stabilească pedepse sau praguri valorice mai mari sau mai mici. Niciodată CCR nu a spus că pedeapsa pentru furt este prea mare. Deși, astăzi, pentru furt, pedeapsa poate ajunge până la 25 de ani de închisoare printr-un anumit cumul.
CCR nu a spus asta niciodată și nici acum nu cred că a spus că trebuie pus un prag. Nu am văzut acea decizie. Nu înseamnă că, dacă nu este cu prag, va cădea la CCR”, a mai spus Zegrean.
Acesta a întărit că în ceea ce privește punerea proiectului de lege în acord cu Constituția, pentru o astfel de cerere, "CCR trebuie să spună și textul constituțional care a fost încălcat. Noi nu avem niciun text în Constituție care să spună că pentru ca o faptă să fie infracțiune trebuie să aibă un anumit prag valoric. Nu avem un astfel de text constituțional".
Deputații au decis: Fără prag pentru incriminarea infracțiunii de abuz în serviciu
Proiectul care modifică Codul Penal a fost adoptat de Camera Deputaților, în forma inițiatorului. Nu va exista un prag pentru incriminarea infracțiunii de abuz în serviciu.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 191 de voturi "pentru", 66 "împotrivă" şi 12 abţineri, proiectul de lege care modifică Codul penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu, în forma Guvernului, potrivit Agerpres.
În această formă este eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu, aşa cum a decis marţi Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, care a dat raport de adoptare formei venite de la Guvern pentru acest proiect.
Camera Deputaţilor este for decizional pentru acest proiect.
De asemenea, oarlamentarii UDMR s-au abținut la votul pentru Codul de Procedură Penală, însă proiectul a trecut la limită.
Votul cu privire la Codul de procedură penală
- 168 pentru
- 75 contra
- 20 abțineri
Deputații USR și AUR au votat împotriva acestui proiect, alături de mai mulți parlamentari neafiliați. Vezi cum a votat fiecare deputat în parte.
Ambele proiecte urmează să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis, spre promulgare.
Amendamentele vor fi retrase
Laura Vicol, șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, a anunțat că toate amendamentele din partea Coaliției vor fi retrase și că se merge pe forma venită de la Guvern. Mai exact, înseamnă că interceptările vor putea fi folosite în continuare ca probă în dosarele de corupție și se va renunța la pragul pentru abuz în serviciu de 250.000 de lei, votat în Senat.
Decizia a fost luată în urma unei discuții din Coaliție.
”În urma unor discuții finalizate în acest moment în cadrul coaliției, se vor retrage toate amendamentele depuse atât la Senat, cât și cele discutate până acum și vom merge pe forma venită de la guvern. Amendamentele de la Cameră vor fi retrase, cele de la Senat vor fi eliminate prin vot. Vom vota în grup eliminarea tuturor amendamentelor depuse de coaliție în Senat”.
Știrea inițială:
Amendamentul a fost votat la limită de PSD și o parte dintre deputații PNL, iar cei din USR au reacționat dur în cadrul comisiei și au anunțat că vor ataca acest proiect la CCR, deoarece, dacă acest amendament va trece, înseamnă că autoritățile vor putea în continuare să folosească interceptări, însă nu vor mai putea să le folosească în dosarele de corupție.
Articolul vizat, articolul 139: Înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
Amendamentul integral introdus, articolul 139, alin. a:„dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni contra securității naționale prevăzută de Codul penal sau de legi speciale a unei infracțiuni de trafic de droguri, a unei infracțiuni la regimul privind substanțelor dopante, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, în infracțiuni privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și materialelor explozive și a precursorilor de explozivi restricționați, de trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, a unei infracțiuni care se săvârșește prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, contra patrimoniului, de șantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal sau în cazul oricărei infracțiuni contra persoanei prevăzută de Codul penal sau alte infracțiuni prin care s-a pus în pericol ori, după caz, a fost afectată sănătatea, integritatea corporală sau viața unei persoane;"
Marți, proiectul de lege adoptat de Senat a fost dezbătut în Comisia juridică de la Camera Deputaților. Mâine, în plen, are loc votul final.
