România va avea un președinte interimar până la alegerile prezidențiale din luna mai. Acest lucru s-a mai întâmplat o singura dată, în istoria postdecembristă a României, în anul 2012. Contextul a fost, însă, diferit față de cel de acum. De altfel, este pentru prima oară în istoria democratică a României când președintele țării își anunță demisia din funcție.
Contextul actual al președintelui interimar
Pe 10 februarie 2025, președintele Klaus Iohannis a anunțat că demisionează din funcție, „Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, 12 februarie.”, a spus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.
În acest context, până la alegerile din luna mai, România va fi condusă de un președinte interimar. Potrivit Constituției, această funcție ar urma să fie preluată de președintele Senatului, Ilie Bolojan, al doilea om al statului. În cazul în care acesta nu poate, funcția de președinte interimar va fi preluată de președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban.
România a mai avut președinte interimar în 2012
În istoria postdecembristă, a mai existat o singură situație în care România a avut președinte interimar. S-a întâmplat în anul 2012, în contextul suspendării președintelui Traian Băsescu. Mai exact, pe 10 iulie 2012, Crin Antonescu devenea președinte interimar al României, după ce procedura de suspendare a președintelui a trecut de Parlament.
La acea vreme, Crin Antonescu era președinte al Senatului, o funcție pe care o obținuse cu numai câteva zile înainte, după ce USL (alianța politică formată din PSD, PNL și PC) i-a înlăturat de la șefia celor două Camere ale Parlamentului pe Vasile Blaga (președintele Senatului) și Roberta Anastase (președinta Camerei Deputaților), ambii membri PD-L, partidul din care a făcut parte Traian Băsescu, înainte de a fi ales președinte al țării.
Crin Antonescu a fost președinte interimar al României pentru mai puțin de două luni, în perioada 10 iulie - 27 august 2012.
Pe 29 iulie, a fost organizat referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. 46,24% din români s-au prezentat la urne, iar rezultatele referendumului au fost 87,52% pentru demitere și 11,15% împotriva.
Pe 21 august 2012, Curtea Constituțională a României nu a validat, însă, referendumul pe motiv că scrutinul nu a întrunit cvorumul necesar. Mai exact, nu a fost atins pragul de participare de 50%+1, valabil potrivit legislației de la acea vreme.
În aceste condiții, pe 28 august, Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni.
Ce atribuții are președintele interimar
Președintele interimar al României va exercita atribuțiile constituționale de președinte, însă:
- nu poate dizolva Parlamentul;
- nu poate iniția referendum;
- nu poate adresa mesaje Parlamentului cu privire la cele mai importante probleme ale națiunii.
„Va fi un președinte interimar cu anumite atribuții știrbite. Acesta nu poate adresa mesaje Parlamentului nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniția referendum. În rest deține toate atribuțiile și inclusiv acesta poate fi la rândul său suspendat sau pus sub acuzare dacă va fi cazul.”, a explicat pentru Euronews România, Augustin Zegren, fost judecător CCR.
