Ilie Bolojan a devenit acum al patrulea președinte interimar al României, în cei 35 de ani de la Revoluție. Doi social-democrați și doi liberali au stat temporar la Cotroceni ca urmare a contextului politic. Din 90 încoace, România a avut patru președinți și tot atâția președinți interimari.
Contextul actual al președintelui interimar
Pe 10 februarie 2025, președintele Klaus Iohannis a anunțat că demisionează din funcție, „Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, 12 februarie.”, a spus Iohannis, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni.
În acest context, până la alegerile din luna mai, România va fi condusă de un președinte interimar. Potrivit Constituției, această funcție ar urma să fie preluată de președintele Senatului, Ilie Bolojan, al doilea om al statului. În cazul în care acesta nu poate, funcția de președinte interimar va fi preluată de președintele Camerei Deputaților, Ciprian Șerban.
Cine a mai fost președinte interimar al României
1990: Primul președinte interimar al României a apărut chiar imediat după evenimentele din decembrie 1989. Ion Iliescu a fost desemnat președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale, prima structură de conducere după Revoluție. A fost în fruntea statului timp de cinci luni. Scopul mandatului lui Ion Iliescu era în primul rând era organizarea corectă a primelor alegeri libere din perioada post comunistă.
Scrutinul a avut loc în 20 mai 1990, iar cetățenii l-au votat pe... Ion Iliescu, în ceea ce a ajuns să se numească „Duminica Orbului”. El a căpătat un mandat întreg de patru ani, atât dura atunci, în 1992, când a avut loc primul scrutin organizat după adoptarea Constituției.
2007: În 2007 am avut din nou un locatar temporar la Cotroceni. Social democratul Nicolae Văcăroiu, fost premier la începutul anilor 90. S-a întâmplat ca urmare a suspendării președintelui Traian Băsescu, la inițiativa PSD. Nicolae Văcăroiu a asigurat conducerea țării timp de aproximativ o lună. Și-a început activitatea în 20 aprilie, la o zi după ce Parlamentul a votat cererea de suspendare. A plecat de la Cotroceni în 23 mai, când a revenit în funcție Traian Băsescu, după rezultatele favorabile de la referendum.
2012: Al doilea mandat al lui Traian Băsescu a venit și cu a doua cerere de suspendare, din partea USL, care îi reunea în principal pe liberali și social-democrați. Și, din nou, șeful Senatului a preluat atribuțiile de președinte. Liberalul Crin Antonescu a stat la Cotroceni 46 de zile. Finalul interimatului a venit odată cu rezultatele referendumului. Au fost diferite față de prima dată, dar au dus la același rezultat.
Pe 20 iulie 2012, aproape 90 la sută din românii care s-au prezentat la urne au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, numai că regulile se schimbaseră între timp. Era nevoie de o prezență la vot de peste 50 la sută pentru ca referendumul să fie validat de Curtea Constituțională. La urne s-au prezentat 46,24% dintre românii cu drept de vot, așa că, prin decizia judecătorilor CCR, Traian Băsescu s-a întors la Cotroceni, iar Crin Antonescu și-a încheiat interimatul.
2025: Situația cu care ne confruntăm acum este fără precedent: demisia unui președinte. Șeful Senatului Ilie Bolojan a preluat funcția prezidențială, după ce Klaus Iohannis a renunțat la mandat, pe fondul cererii de suspendare inițiate de Opoziție. Ilie Bolojan va rămâne la Cotroceni până când se instalează în funcție noul președinte ales de români în scrutinul din 4 și 18 mai.
Ce atribuții are președintele interimar
Președintele interimar al României va exercita atribuțiile constituționale de președinte, însă:
- nu poate dizolva Parlamentul;
- nu poate iniția referendum;
- nu poate adresa mesaje Parlamentului cu privire la cele mai importante probleme ale națiunii.
„Va fi un președinte interimar cu anumite atribuții știrbite. Acesta nu poate adresa mesaje Parlamentului nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniția referendum. În rest deține toate atribuțiile și inclusiv acesta poate fi la rândul său suspendat sau pus sub acuzare dacă va fi cazul.”, a explicat pentru Euronews România, Augustin Zegren, fost judecător CCR.
