Dubla lansare a filmelor Barbie și Oppenheimer, pe 21 iulie, ține publicul în priză: vorbim despre două producții de calitate ridicată, contrastante, unul în raport cu celalălalt.
Bineînțeles, o adaptare live-action care o are drept protagonistă pe păpușa Barbie, de la Mattel, scrisă și regizată de Greta Gerwig, o artistă indie, va fi catalogată, de la bun început, un proiect fascinant. Barbie va atrage publicul datorită istoriei cu care vine la pachet eroina producției.
Oppenheimer, pe de altă parte, mizează pe statutul talentului din spatele său. Este regizat de Christopher Nolan (Inception, Interstellar, The Dark Knight, Memento) și îi are în rolurile principale pe Cillian Murphy (Peaky Blinders), Emily Blunt, Florence Pugh, Matt Damon și Robert Downey Jr.
Dar cine este mai exact J. Robert Oppenheimer, fizicianul teoretician aflat în centrul celui mai recent film al lui Nolan? Pentru mulți, este omul căruia i se atribuie inventarea bombei atomice.
Cillian Murphy, trecut printr-o transformare fizică vizibilă, îi dă viață pe marele ecran. Înainte de a merge să vedeți filmul, iată ce ar trebui să știți despre adevăratul Oppenheimer, potrivit Euronews Culture.
Cine a fost J. Robert Oppenheimer?
Julius Robert Oppenheimer s-a născut la New York, la 22 aprilie 1904. Părinții săi erau evrei germani nepracticanți, care emigraseră în SUA la sfârșitul secolului al XIX-lea. Familia s-a îmbogățit în New York. Oppenheimer a crescut în bunăstare și a studiat la Harvard.
Tot aici, avea să descopere fizica. A mai mers la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și la Universitatea din Göttingen, în Germania - unde s-a aflat sub îndrumarea lui Max Born, unul dintre fizicienii cu rol-cheie în dezvoltarea mecanicii cuantice.
A absolvit la Göttingen cu un doctorat în 1927, la doar 23 de ani. Împreună cu îndrumătorul său, a publicat o lucrare despre aproximația Born-Oppenheimer, un studiu de referință în ceea ce privește modul de calcul al dinamicii atomilor.
La Cambridge a avut loc și primul incident aparte din viața lui Oppenheimer. Se spune că a încercat să-și ucidă tutorele cu un măr otrăvit. În ciuda faptului că Universitatea a aflat, nu au existat consceințe pentru Oppenheimer. Acesta urmat o carieră de succes ca fizician, lucrând pentru mai multe universități din SUA și Europa în domeniul mecanicii cuantice, alături de nume celebre precum Albert Einstein.
Oppenheimer și cel de-al Doilea Război Mondial
În anii '30, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, Oppenheimer a devenit conștient de amenințarea nazistă în creștere. A pus deoparte trei procente din salariul său, după 1934, pentru a-i ajuta pe fizicienii germani să evadeze din interiorul propriilor granițe. De asemenea, s-a asociat cu gânditori comuniști, o decizie care l-a adus în atenția FBI.
Tot în anii '30 a avut cele mai importante două relații ale sale. Mai întâi cu studenta Jean Tatlock, interpretată de Florence Pugh și apoi cu Katherine Puening, pe care o joacă actrița Emily Blunt.
Când s-au căsătorit, în 1940, Oppenheimer i-a devenit cel de-al patrulea soț.
Probabil că cea mai importantă parte a vieții lui Oppenheimer începe la 9 octombrie 1941, când președintele Franklin D. Roosevelt aprobă un program de dezvoltare a unei bombe atomice, cu două luni înainte ca SUA să intre în cel de-al Doilea Război Mondial.
În septembrie 1942, Oppenheimer se alătură Proiectului Manhattan. În fruntea unei echipe de fizicieni de la ferma Los Alamos din deșertul New Mexico, Oppenheimer se apucă de dezvoltarea bombei atomice.
La 16 iulie 1945, are loc prima explozie nucleară. Testul Trinity a fost denumit de Oppenheimer după un verset din Bhagavad Gita, o scriere sanscrită de care era obsedat.
În ciuda ocupației sale de fizician, Oppenheimer a fost întotdeauna intrigat de misticism, în special de Bhagavad Gita și de un alt text sanscrit, Upanishads.
Celebrul său citat după primul test nuclear, "Am devenit Moartea, distrugătorul de lumi", este, de asemenea, preluat din aceeași sursă. Oppenheimer a conștientizat amploarea muncii sale. La doar o lună după, două bombe atomice au fost lansate asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki, ucigând între 129.000 și 226.000 de persoane.
Ce s-a întâmplat după război?
Hiroshima și Nagasaki l-au făcut pe Oppenheimer un nume cunoscut în domeniu. A apărut în revista LIFE, ca un star. Omul de știință a continuat să consilieze SUA în timp ce Uniunea Sovietică își dezvolta arsenalul nuclear concurent și a insistat deseori pentru măsuri defensive, în detrimentul fabricării unor arme din ce în ce mai letale.
În ciuda muncii sale, adusă în slujba participării SUA la război, Oppenheimer a fost trimis în fața Comitetului pentru activități antiamericane al Camerei în anii '50, pentru asocierile sale comuniste din anii '30. I s-a retras autorizația de securitate.
Oppenheimer a murit de cancer la gât la 15 februarie 1967, la vârsta de 62 de ani.
