Clericul Fethullah Gülen, acuzat de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan că s-ar fi aflat în spatele tentativei de lovitură de stat din 2016, a murit, în Statele Unite ale Amercii. Avea 83 de ani și trăia în exil autoimpus încă din 1999. Potrivit Al-Jazeera, care citează un site unde se publică predicile lui Gülen, acesta s-ar fi stins duminică, 20 octombrie 2024, la spital.
Aliat al lui Erdogan, în trecut, Gülen şi mişcarea pe care a înființat-o, Hizmet, au fost acuzați că ar sta la baza tentativei de lovitură de stat din 2016.
În jur de 300 de oameni au murit, atunci, iar 2100 au fost răniți, în incidente care au antrenat forțele militare. Administrația de la Washington DC a refuzat constant cererile Ankarei ca Gülen să fie extrădat în Turcia.
Fethullah Gülen şi Recep Tayyip Erdogan, de la aliați la dușmani
Clericul, acuzat de puterea turcă de terorism, a susținut întotdeauna că a pus bazele unei rețele care doar promovează educația și dialogul, formată din școli, instituții caritabile și companii - Hizmet, „serviciu”, în limba turcă - și Islamul moderat.
Fethullah Gülen şi Recep Tayyip Erdogan, proveniţi amândoi din Islamul politic, au fost multă vreme aliaţi: şeful statutului turc chiar a profitat de reţeaua lui Gülen, în anii 2000, pentru a-şi stabiliza puterea în faţa establishment-ului kemalist, apărător al unei Turcii laice.
Înţelegerea cordială între cei doi, șubrezită încă din 2010, a fost spulberată în urma unui scandal de corupţie, orchestrat de magistraţi din mişcarea Gülen. La sfârșitul lui 2013, aceștia au țintit cercul de apropiați ai, pe-atunci, premierului Recep Tayyip Erdogan.
Fethullah Gulen a devenit brusc inamicul public numărul 1.
Acuzat că se află în fruntea unui „Stat paralel”
Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe Gülen, aflat în fruntea unei mişcări prezente pe toate continentele, în special printr-o rețea de școli private, că a pus bazele unui stat paralel în scopul de a-l răsturna de la putere.
Nu există dovezi majore, dincolo de acuzațiile aduse de Ankara. În schimb, printre criticile aduse Hizmet, de observatori independeți, de-a lungul timpului, se numără implicarea de la distanță în politică, lipsa transparenței cu privire la fondurile pe care gruparea le deține și a modului în care sunt distribuite acestea.
Dar și lipsa de informații cu privire la structura de conducere în sine. Cert e că aversiunea statului turc a crescut exponenţial, după puciul eşuat din 2016. A început o adevărată vânătoare de adepți ai Hizmet: a fost declanşată urmărirea penală împotriva a 700.000 de persoane iar 3.000 dintre ele, acuzate că au jucat un rol în evenimentele de la Ankara și Istnbul, au fost condamnate la închisoare pe viaţă, potrivit autorităţilor turce.
În cadrul unor epurări fără precedent, peste 125 de mii de persoane au fost concediate din instituţiile publice, printre ele, circa 24 de mii de soldaţi şi mii de magistraţi.
Instituţii de învăţământ privat, media şi edituri au fost, de asemenea, închise. Iar jurnaliștii și familiile lor ținuți sub presiune permanentă și forțați să părăsească țara.
În paralel, serviciile secrete turce au desfăşurat mai multe operaţiuni în state din Asia centrală, Africa şi Balcani pentru a reţine presupuşi susţinători ai lui Gulen.
"Manipulare şi intimidare"
Născut în 1938 potrivit lui însuși, în 1941 - potrivit actelor de stare civilă, în provincia Erzurum, în estul Turciei, Gülen a trecut de la „un imam oarecare în anii 1970” la „liderul spiritual al unei ample comunităţi care reuneşte milioane de simpatizanţi (...), prezentă în toate sectoarele economiei, în educaţie, în media, dar şi în diverse sectoare ale administraţiei”, a scris Bayram Balci, cercetător la Ceri-Sciences Po din Paris, într-un studiu apărut în 2021.
I se spunea Hoca Efendi (Hogea Efendi, în română), în semn de mare respect. "Având un gust al secretului şi al influenţei, respectiv al manipulării şi intimidării (...), mişcarea lui Fethullah Gülen prezintă puternice similitudini cu diverse congregaţii catolice precum Iezuiţii, Opus Dei sau altele, din care s-a inspirat vizibil", subliniază omul de știință.
Scriitor și poet prolific, clericul ducea, din 1999, o viaţă izolată în Pocono, o regiune muntoasă şi împădurită din Pennsylvania, în nord-estul SUA, şi nu apărea decât foarte rar în public.
În ultimii ani, a redus inclusiv numărul întâlnirilor private, din cauza stării de sănătate.
