De-a lungul ultimilor ani, premierul maghiar, Viktor Orban, a avut o relație complicată cu instituțiile Uniunii Europene. În Ungaria, Orban a încercat să impună o agendă politică ultra-conservatoare și suveranistă care se afla în contradicție cu valorile Uniunii Europene. Lucrul acesta a condus la numeroase fricțiuni și chiar la schimburi dure de replici între cele două părți. Iată ce trebuie să știi despre relația dintre Uniunea Europeană și Viktor Orban.
Cotitura în relațiile UE - Ungaria
Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în 2004, la capătul unui proces îndelungat de reforme care au urmat căderii regimului comunist. Până în 2010 Ungaria a avut relații bune cu Uniunea Europeană. Țara a fost zguduită puternic de criza economică din 2008. Încercând să depășească criza, guvernul condus la vremea respectivă de Ferenc Gyurcsány a ajuns la un acord cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială pentru un pachet de 25 de miliarde de euro. Totodată, a fost pus în aplicare un program strict de austeritate, iar cheltuielile publice au fost limitate.
De pe urma politicilor de austeritate și a nemulțumirilor populare avea să profite Viktor Orban și partidul său populist, Fidesz. În 2010, Fidesz avea să obțină o victorie categorică în alegerile parlamentare obținând o majoritate în Legislativul de la Budapesta. Încă din timpul campaniei electorale Orban a contestat deschis valorile promovate de Uniunea Europeană, promovând în schimb o agendă ultra-conservatoare. Totodată, acordul cu UE, FMI și Banca Mondială avea să fie reziliat după victoria Fidesz în alegeri. Anul 2010 avea să marcheze așadar începutul unei noi ere în relațiile UE – Ungaria și începutul degradării democrației ungare, țara ajungând între timp pe locul 66 în lume în indexul Freedom House, fiind considerată doar „parțial liberă”.
Migranții, țapul ispășitor
Azilul este un drept fundamental și o obligație internațională pentru statele lumii, așa cum este recunoscut în Convenția de la Geneva din 1951 privind protecția refugiaților. În UE, statele membre ar trebui să împărtășească aceleași valori în privința politicii de azil. De altfel, din 1999 UE a instituit un sistem european comun de azil - SECA.
Cu toate acestea, statele membre nu au avut o abordare unitară în ceea ce privește primirea refugiaților. După anul 2015 fricțiunile dintre Ungaria lui Orban și Uniunea Europeană s-au intensificat, pe fondul fluxului de migranți din zona Orientului Mijlociu, majoritatea sirieni care fugeau din calea războiului civil. Ungaria a făcut parte, alături de Polonia, Cehia și Slovacia din așa-numitul grup „Vișegrad”, care s-a opus relocării migranților.
Ulterior, Ungaria s-a opus în mod constant propunerilor europene de alocare a migranților și a mers până într-acolo încât să construiască un zid la graniță, lucru care a atras critici inclusiv din partea Organizației Mondiale a Migrației. În interiorul Ungariei, Orban a dus în mod constant o campanie anti-migranți și a folosit această temă inclusiv în alegeri pentru a câștiga voturi prin demonizarea migranților.
Acuzații reciproce de șantaj
La sfârșitul lui 2022 Viktor Orban bloca ajutorul european acordat Ucrainei. Orban încerca în felul acesta să ridice blocajul asupra fondurilor europene pentru Ungaria. Această înghețare a fondurilor venise în contextul încălcărilor frecvente ale statului de drept și a erodării democrației maghiare.
Cele două tabere se vor acuza reciproc de „șantaj politic”.
Fricțiuni pe tema războiului din Ucraina
Pe lângă faptul că Ungaria a încercat să blocheze ajutorul pentru Ucraina, guvernul lui Orban s-a opus demarării discuțiilor privind aderarea Ucrainei la UE, asta în ciuda faptului că Ucraina a primit încă din 2022 statutul de țară candidată la UE. Cu alte cuvinte, Ungaria se opunea atât intrării Ucrainei în Uniunea Europeană, cât și acordării unui nou sprijin financiar Kievului.
În 2022, Ungaria anunța că la frontiera româno-ungară va permite intrarea pe teritoriul Ungariei doar cetățenilor statelor terțe – inclusiv cetățenilor ucraineni – care îndeplinesc condițiile de intrare în spațiul Schengen. Măsura îngrădea efectiv pătrunderea în Ungaria a refugiaților ucraineni care tranzitau teritoriul României, dar care nu îndeplineau condițiile de intrare în Schengen.
Relația cu Rusia
După agresiunea militară asupra Ucrainei, Uniunea Europeană avea să impună sancțiuni economice Rusiei. Cu toate acestea, premierul maghiar Viktor Orban avea să mențină o relație ambivalentă cu Rusia, contestând în mod constant sancțiunile și având chiar întâlniri tête-à-tête cu președintele rus, Vladimir Putin. În cadrul întâlnirii din octombrie 2023, de la Beijing, dintre Putin și Orban, cei doi și-au reafirmat „angajamentul comun” pentru legături bilaterale strânse.
Ungaria anunța totodată că se va opune sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei care vizează energia nucleară și a încercat chiar un șantaj asupra Bulgariei în contextul în care țara încerca să adere la spațiul Schengen.
Astfel, poziția Ungariei în raport cu Rusia a fost de multe ori în contradicție cu frontul comun pe care statele Uniunii încercau să îl implementeze în relația cu Moscova. În felul acesta, Ungaria a rămas singurul aliat al lui Putin din interiorul Uniunii Europene.
