China a lansat luni manevre militare cu avioane şi nave în jurul Taiwanului, care, la rândul său, a asigurat că a desfăşurat "forţe adecvate" pentru a răspunde, comentează AFP.
Aceste exerciţii, numite Joint Sword-2024B, urmăresc „să testeze capacităţile operaţionale comune" ale trupelor, a anunţat luni dimineaţa Ministerul chinez al Apărării.
Operaţiunile au loc „în zone din nordul, sudul şi estul insulei Taiwan", a declarat căpitanul Li Xi, purtător de cuvânt al comandamentului de est al armatei chineze.
Manevrele „se concentrează pe patrule de pregătire pentru luptă mare-aer, blocada porturilor şi zonelor-cheie", "asaltul unor ţinte maritime şi terestre", precum şi "dobândirea în comun a unei superiorităţi globale", a adăugat Li.
Ministerul taiwanez al Apărării a condamnat într-o declaraţie "comportamentul iraţional şi provocator", asigurând că „a desfăşurat forţe adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător în scopul de a proteja libertatea şi democraţia, precum şi pentru a apăra suveranitatea" Taiwanului.
„În faţa ameninţării inamice, toţi ofiţerii şi soldaţii ţării sunt pregătiţi (...) Suntem hotărâţi şi încrezători (că suntem în măsură) să asigurăm apărarea securităţii naţionale", a continuat aceeaşi sursă.
China consideră Taiwanul ca parte a teritoriului său care urmează să fie reunificat într-o zi şi nu a renunţat niciodată la utilizarea forţei militare pentru a recâştiga controlul.
Ea a crescut presiunea asupra Taiwanului în ultimii ani întărindu-şi activitatea militară în jurul insulei, menţinând o prezenţă aproape constantă cu ajutorul avioanelor şi navelor militare.
Beijingul a organizat trei serii de manevre de mare amploare în ultimii doi ani, implicând forţele sale aeriene şi marina pentru a încercui insula, care este gestionată autonom.
Duminică, armata taiwaneză a afirmat că este "în alertă" după ce a detectat portavionul chinez Liaoning în sudul insulei.
Relaţiile dintre Beijing şi Taipei sunt execrabile din 2016 şi sosirea la preşedinţia taiwaneză a lui Tsai Ing-wen, apoi a succesorului său Lai Ching-te în 2024.
Învestit în luna mai, Lai Ching-te s-a angajat joi, cu ocazia Zilei Naţionale a Taiwanului, să "reziste anexării chineze" a insulei sau "încălcării suveranităţii" acesteia.
Reacția SUA
Statele Unite şi-au exprimat luni îngrijorarea cu privire la noul val de manevre militare chineze din apropierea Taiwanului, subliniind că aceste exerciţii „nejustificate" ar putea „escalada" tensiunea în regiune, informează EFE.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a asigurat, într-un comunicat, că răspunsul Chinei "cu provocări militare" la "discursul anual obişnuit" rostit de preşedintele taiwanez William Lai joia trecută "este nejustificat şi riscă să escaladeze situaţia".
„Facem apel la Republica Populară Chineză să dea dovadă de reţinere şi să evite orice alte acţiuni care ar putea submina pacea şi stabilitatea în Strâmtoarea Taiwan şi în regiunea mai largă, ceea ce este esenţial pentru pace şi prosperitate regionale şi internaţionale", a avertizat oficialul american.
„Continuăm să urmărim îndeaproape activităţile Republicii Populare Chineze şi să ne coordonăm cu aliaţii şi partenerii cu privire la preocupările noastre comune", se arată în comunicatul care aminteşte, de asemenea, că SUA rămân "angajate" în respectarea politicii unei "singure Chine".
