Cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, depusă de POT, va fi discutată marți de Parlament, au decis Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. Ilie Bolojan, președintele Senatului, a anunțat că cel mai probabil cererea va fi trimisă la Curtea Constituțională, pentru aviz.
Parlamentul discută marți cererea de suspendare a lui Klaus Iohannis
Parlamentul se reuneşte marţi, de la ora 10:00, pentru a discuta solicitarea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, au decis Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, care a făcut acest anunţ, a precizat să există două posibilităţi, documentul să fie trimis Curţii Constituţionale pentru un punct vedere sau să formeze o comisie de anchetă.
„Foarte probabil vom propune trimiterea la Curtea Constituţională pentru un punct de vedere", a precizat Bolojan.
Știrea inițială:
În ședința de astăzi, cele două birouri reunite ar urma să ia o decizie în privința cererii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis.
A treia încercare de suspendare a lui Klaus Iohannis
Cererea a fost redepusă pentru a treia oară, săptămâna trecută, de Partidul Oamenilor Tineri, fiind semnată de 178 de parlamentari de la POT, AUR, S.O.S. România și USR.
Ilie Bolojan, președintele Senatului, a declarat, vineri, că primele două cereri depuse de POT nu respectau condițiile de bază, adică nu au fost depuse la ambele Camere. De data aceasta, POT a depus cererea atât la Camera Deputaților, cât și la Senar.
„Cele două cereri care au fost depuse până acum nu au respectat condițiile de bază, în sensul că trebuiau depuse la ambele Camere. S-au depus doar la o singură Cameră prima dată și abia la vreo săptămână și câteva zile la cea de-a doua Cameră, iar cea de-a doua cerere nu avea numărul necesar de semnături pentru că între timp, până la data organizării ședinței, doi dintre cei care au semnat, fiind numărul exact, și-au retras semnăturile. Prin urmare, au fost efectiv niște motive, să spunem, de tip birocratic dacă l-aș putea numi așa. Acum această cerere are toate semnăturile și cred că săptămâna viitoare va fi organizat, conform procedurii, un Birou comun al celor două Camere, care, constatând că sunt respectate condițiile de convocare a plenului reunit, această cerere va ajunge pe ordinea de zi.”, a spus Ilie Bolojan, la Antena 3.
POT cere și revocarea președinților Senatului și Camerei Deputaților
Partidul Oamenilor Tineri mai solicită acum și revocarea din funcție a președinților celor două Camere ale Parlamentului, Ilie Bolojan și Ciprian Șerban, susținând că aceștia au blocat intenționat procedura de suspendare a șefului statului.
„De două ori consecutiv, Ilie Bolojan și Ciprian Șerban s-au folosit de pretexte și artificii procedurale inventate, pentru a supune votului în Biroul permanent reunit inițiativa de suspendare a cetățeanului Iohannis, inițiată de POT, inițiativă susținută de întreaga opoziție, încălcând astfel Regulamentul Parlamentului și subminând principiile democratice fundamentale. Dacă procedura nu era îndeplinită din partea noastră, ei trebuiau să ne înștiințeze în scris în consecință. Au inventat însă acest vot în BPR, care să blocheze inițiativa spre a fi supusă plenului la vot. Această atitudine sfidează voința românilor și dreptul constituțional al Parlamentului de a-și exercita atribuțiile de control asupra Președinției”, susține președintele POT, Anamaria Gavrilă, într-un comunicat, potrivit Agerpres.
Care este procedura de suspendare a președintelui României
Președintele României poate fi suspendat, conform Constituției României, „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei.”
Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor.
Mai departe, dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Interimatul funcției, în acest caz, va fi asigurat de președintele Senatului.
Klaus Iohannis, în decembrie 2024: „Rămân în mandat până când va fi ales un nou președinte”
Pe 6 decembrie 2024, în ziua în care Curtea Constituțională a anunțat anularea alegerilor prezidențiale și reluare scrutinului de la zero, președintele Klaus Iohannis a declarat că va rămâne în funcție până la alegerea noului președinte al României.
„Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales. Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, a afirmat Klaus Iohannis.
Coaliția de guvernare a decis, la începutul acestui an, ca data alegerilor prezidențiale 2025 să fie 4 mai - primul tur și 18 mai - al doilea tur.
