Sosirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Europa la începutul lunii februarie a venit cu un mesaj clar pentru aliații săi: dați-ne avioane de luptă și arme grele și nu amânați.
"Cu cât mai repede Ucraina poate obține arme puternice, cu rază lungă de acțiune [...] cu atât mai repede această agresiune rusă va lua sfârșit și vom readuce pacea în Europa", a declarat el într-o declarație comună cu președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, la Paris, la 8 februarie.
Însă decizia de a furniza Ucrainei - care nu este membră NATO și, prin urmare, nu este protejată de apărarea colectivă consacrată de Articolul 5 din tratatul său fondator - arme grele este plină de potențiale probleme, în condițiile în care țările pun în balanță susținerea militară a Ucrainei și preocupările legate de o potențială escaladare a conflictului.
Ce trimit țările?
Statele Unite, Marea Britanie, Polonia și Germania au cheltuit cel mai mult pentru sprijinul militar acordat Ucrainei, potrivit trackerului de sprijin pentru Ucraina al Institutului Kiel pentru Economie Mondială. Aceleași date arată că Statele Unite sunt în mod clar în frunte, după ce au promis 44,3 miliarde de euro din ianuarie 2022.
"Statele Unite au condus de departe, nici măcar nu este pe aproape", a declarat Brad Bowmann, director senior la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor (FDD). "Și, cred că acest lucru, combinat cu curajul și agilitatea ucrainenilor, este motivul pentru care Ucraina continuă să existe."
Potrivit Institutului Kiel, Marea Britanie este al doilea cel mai mare furnizor de sprijin militar pentru Ucraina. Datele arată că, în ultimul an, Marea Britanie a furnizat Ucrainei o mulțime de rachete, sisteme de apărare, vehicule blindate, arme, muniție și instruire, în valoare de 2,5 miliarde de euro. La 14 ianuarie 2023, Marea Britanie a devenit prima țară care a furnizat Ucrainei Challenger 2, principalul tanc de luptă occidental modern.
Potrivit datelor Institutului Kiel, Polonia, care își împarte granița de est cu Ucraina, a promis un ajutor militar de 2,4 miliarde de euro anul trecut. De asemenea, Germania a exportat bunuri militare în valoare de peste 2,4 miliarde de euro.
"Aș spune că polonezii au jucat un rol deosebit de lăudabil. Aș evidenția țările baltice ca având un rol foarte pozitiv. Știți, mare surpriză chiar acolo, pe flancul estic al NATO, sunt cele mai apropiate de ursul rusesc și, prin urmare, nu-și fac iluzii în legătură cu adversarul nostru de acolo", a declarat Brad Bowmann.
Deși nu este un mare cheltuitor în comparație cu state precum SUA și Marea Britanie, Estonia este, totuși, principalul furnizor de apărare și ajutor umanitar, ei au cheltuit aproximativ 1,1% din PIB-ul lor.
Într-adevăr, prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, a declarat că "Dacă Ucraina ar cădea, libertatea ar fi în pericol și în alte părți ale lumii. Ajutând Ucraina să își apere independența, apărăm dreptul la libertate și democrație al tuturor țărilor, inclusiv al Estoniei".
În 2022, Polonia și Estonia ar fi încercat să ridice reperul de cheltuieli pentru apărare al alianței de la 2% la 2,5% sau chiar 3% din PIB-ul țărilor membre.
Trimit membrii NATO destui bani?
SUA, Marea Britanie și Germania trimit tancuri, iar Germania a permis altor țări occidentale să trimită tancurile sale artizanale din flotele lor, dar acest lucru nu pare să fi redus la tăcere apelul Kievului pentru arme grele.
Ucraina a îndemnat Occidentul să furnizeze avioane de vânătoare pentru a apăra țara împotriva Rusiei. În timpul vizitei sale în Marea Britanie luna trecută, Zelenski i-a cerut premierului Rishi Sunak să "ne dea aripi". Și, președintele american Joe Biden a "exclus deja" trimiterea către Ucraina a foarte căutatelor avioane de luptă F-16.
"Avioanele F-16 ar putea oferi o serie de beneficii, de capabilități pentru Ucraina, fără îndoială. Răspunsul pe care îl dă administrația Biden este că nu de asta au cea mai mare nevoie în acest moment. Sunt de acord cu asta", a declarat Brad Bowmann pentru Euronews.
În schimb, Bowmann a subliniat că aliații NATO ar putea face mult mai mult în ceea ce privește îndeplinirea promisiunilor de cheltuieli pentru apărare.
"Aș dori doar să subliniez rapid [...] cel mai recent raport privind cheltuielile de apărare ale NATO. Încă, la această oră târzie, avem majoritatea aliaților noștri europeni care nu își onorează angajamentele privind cheltuielile de apărare. Adică, haideți, este profund dezamăgitor", a declarat el pentru Euronews.
Ajung armele grele suficient de repede?
În februarie, administrația Biden s-a angajat să trimită Bomba cu Diametru Mic Lansată de la Sol, sau GLSDB, un sistem cu o rază de acțiune mult mai mare decât rachetele de artilerie furnizate de Occident Ucrainei.
Cu toate acestea, aceste arme nu sunt așteptate să sosească până în toamnă, iar experții se tem că acest lucru va fi prea târziu, deoarece sunt așteptate ofensive cheie ale Rusiei și Ucrainei, care ar putea determina modul în care se va desfășura războiul.
"O mulțime de țări, inclusiv Statele Unite [...] au făcut ceea ce noi numim abordarea "cecul este în poștă": hei, vom trimite asta sau aia. Și, în multe cazuri, articolul în cauză nu va ajunge decât patru luni mai târziu", a explicat Bowmann.
"Dacă ești un ucrainean care luptă pe front, văzându-ți camarazii uciși și mutilați [...] probabil că abordarea "cecul e la poștă" este deosebit de nemulțumitoare pentru ei [...] mai ales când înțeleg că se află literalmente la granița libertății, luptând pentru noi toți".
Teama de provocare
Într-un discurs rostit în fața Bundestag-ului la 25 ianuarie, cancelarul Olaf Scholz a anunțat că Germania va trimite în cele din urmă 14 tancuri Leopard 2A în Ucraina și va permite, de asemenea, altor țări să le reexporte pe ale lor, dacă vor dori să facă acest lucru.
Inițial, Berlinul a ezitat să promită livrări de armament greu, invocând preocupări legate de o posibilă escaladare a conflictului. În schimb, a ales să ofere echipamente neletale, precum căști de luptă.
A fost puternic criticat pentru acest lucru, în special de către președintele Zelenski. Au existat, de asemenea, presiuni din partea vecinilor europeni, cum ar fi Polonia, pentru a aproba reexportul de tancuri Leopard 2 către Ucraina.
Bowmann a făcut referire la vizita din 2014 a fostului președinte ucrainean Petro Poroșenko la Casa Albă pentru a-i cere președintelui de atunci, Barack Obama, arme pentru a lupta împotriva separatiștilor susținuți de Rusia în Crimeea.
Într-un discurs ținut în fața Senatului și Camerei Reprezentanților din SUA, el a spus: "Păturile și ochelarii de vedere pe timp de noapte sunt, de asemenea, importante. Dar nu se poate câștiga războiul cu pături".
"El spunea asta pentru că administrația Obama a refuzat să furnizeze arme Ucrainei. De ce? De ce? Pentru că nu am vrut să îl provocăm pe Putin", a explicat Bowmann.
"Așadar, mesajul meu de bază pentru oricine este dispus să asculte este că ar trebui să ne petrecem mai mult timp ajutând la construirea unor democrații asediate și mai puțin timp preocupându-ne să provocăm bătăuși autoritari care probabil că oricum vor invada".
